Gară cu peron lipsă

Simți fiorul artei? Ești un nou Eminescu? Arata-ne ce poți!
Post Reply
User avatar
DANiel
Hammer Haunt
Posts: 1798
Joined: 4 Mar 2014, 00:20
Location: Bucuresti

Gară cu peron lipsă

Post by DANiel »

Și din toată lupta și sudoarea, atunci m-am trezit.

Jumătatea mea de pat arăta de parcă aș fi avut un coșmar, dar nici departe nu era. Puțin buimac, am avut nevoie de câteva momente să mă obișnuiesc. Lumina orașului îmi invada camera, sub plină Lună de vară. Fără să mă gândesc prea mult, îmi aținesc ochii către ceasul electronic de pe noptieră. Trei fără ceva mai mult, și eu m-am trezit brusc. Jumătatea cealaltă de pat zăcea intactă, într-o continuă așteptare. Ca și mine. Mofturile patului matrimonial ar fi fost să dorm răstignit în el, nu să contemplez noaptea la goliciunea lui. Dar timpul nu îmi este aliat de fel, și în seara asta chiar aș avea nevoie de el. Haotic, sar din pat și privesc pe geam. Căldura nopții nu dă voie orașului să doarmă, facându-l energic și nervos. Oamenii perindă străzile, cu lipsă de somn dar cu gând de odihnă, cu dor de somnul de altă dată, cu trezitul peste noaptea și culcatul la loc. În sufocarea asta urbană, pe timp de vară, singurul somn bun este ultimul somn bun.

“Nici eu nu pot dormi când te trezești. Ești energic dar obosit. Uneori mă trezesc și doar mă uit la tine cum te plimbi prin cameră”

Dezmeticit pe jumătate, pășesc ferm către duș. Deja plin de propia-mi sudoare caldă, un duș rece e tot ce am nevoie. Un duș rece de 10 minute, din care 8 o să mi le pierd privind în golul gresiei prin geamul cabinei. Prin calcarul depus și prin zoaiele de săpun de pe geam. Dată viitoare trebuie sa spăl cabina.

“Nu uita să te ștergi bine să nu inunzi toată baia, sau cel puțin, să ștergi tu pe jos. N-o să fac asta la nesfârșit. Asta e acum la început, să nu zici că sunt o sclifosită. Nu! Stai acolo! Nu mă uda! Stai acolo am zis!”

Ud, rece, și revigorat, țopăi din duș ca un căprior în plin sezon de vânătoare. Cu părul vâlvoi și ud, mă năpustesc peste dulapul de haine. Apuc ce prind și ce îmi iese în cale, le arunc pe mine, și mă simt pregătit. Trag aer și fac o scurtă recapitulare. Verific prin palmări scurte buzunarele, verific banii și actele, îmi dau două palme în fața oglinzii și mă simt pregătit. Trenul este la ora 3:30, deci dacă picioarele mă ajută, o sa fiu în timp. Trag toate ușile, sting toate luminile, bolul cu mâncare al motanului este plin, toate astrele sunt aliniate.

“Oh, să nu te mai aud că te vaiți și acum cu migrena cât timp pleci cu parul vâlvoi și ud. Nici să nu te aud. Nu, nu vreau. Nu. Nu e nu, și gata. Da, să crezi tu. Bine, nu atât de mult. Știu, și mie. Să nu întârzii mult. Mereu o să fiu aici.”

Dintr-o smucire apuc mânerul ușii, o încui strategic, și plec.

.....

Încă nu îmi dau seama dacă lumina de pe peron e dată de becurile calde sau Luna luminează direct prin geamurile gării. Destulă forfotă pentru ora asta, dar nu forfotă folositoare. Echipele de curățenie și-au intrat în drepturi. Frustrați de situație și de condiția lor, tot bolborosesc și își revarsă nervii pe măturilor lor. Măcar, în cele din urmă, e cu un scop bun. Undeva, nu prea departe de mine, un om al străzii îmi zâmbește beat.
-Nu vii des p-aici, nu ești genul ăla de pasăre de noapte.
-Ce știi tu despre păsările de noapte?
-Le știu pe toate. Doar nu crezi că dacă sunt un boschetar trăiesc sub o piatră. Ca o glumă intre noi, trăiesc efectiv sub un pod, dar asta așa, că se vede în ochii tăi ce cauți.
-Ce bolborosești acolo? Ce caut?
- O cauți. Te știu perfect tinere, te știu perfect. Cunosc privirea aia dintr-o mie. Citesc neliniștea mai bine decât ai crede. O cauți, și ai face orice ca să o găsești. O cauți cu ardoare atât de mare încât te trezești noapte și invoci zeci de motive ca să te scuzi. Ai putea oricând să gasești o scuză bună ca să te pui în imaginea favorabilă, cât să te compătimească toți și să te scuzi singur. Dar de mine nu te poți ascunde. Ochii tăi zbiară după dorința aia.
-Ce vrei să spui? Cine ești?

„Urăsc gările. Le detest cu toată toată aglomerația și mizeria lor. Ai văzut câtă lume pune mâna pe același mâner? Crezi tu că toți se spală după ce vin de la baie? Eh haide, nostalgie pe naiba. Și mai este și aglomerat.”

Până să apuc să îl interoghez mai bine, ca într-o fracțiune de secundă, trenul ajunge pe peron. Spre deosebire de cele de zi, trenul de noapte nu staționează foarte mult în gară, maxim o persoană să coboare, și în cel mai rău caz e controlorul. Urc în tren cu ochii la omul străzii, ce îmi zâmbea și mă fixa cu privirea. Încercând să trec peste moment, mă orientez câteva momente către locul meu de pe bilet. Fiind liber spre gol trenul, doamna de la ghișeu mi-a oferit posibilitatea să îmi aleg orice loc vreau și mai e liber, numai ca să scape mai repede de mine.

Dintr-un tren gol, eu mi-am ales un loc, și buimac de situația întâmplată anterior, mă trezesc pierdut în tren, încercând să gasesc un loc liber într-un vagon gol. Mă așez simetric la geam, încerc să pierd tot, îmi bag căștile walkmanului în urechi și pun biletul pe măsuță pentru a nu fi deranjat de către controlor.

Sunt numai 30 de minute de mers, dar pentru mine asta înseamnă undeva la 9 melodii.

.....

Absorbit de situație și de moment, prins într-o cursă fără oprire în capul meu, undeva între fabulație și trecutul ce putea fi alterat, cobor din tren. Gara goală nu lăsa loc de atmosferă primitoare, ascunzând toată lumina lunii prin acoperișul ei de tablă. Fără a gândi mult situația, mă îndrept grăbit catre pod.

La nici 3 minute de gară se află podul Sir. Edward Conward. Destul de mare cât să îl poți vedea din cealaltă parte a orașului, destul de prost ilumiat încâ să nu mergi noaptea pe el fără un far după tine.
Mașina era parcată acolo.
-Puteam să jur că întârzii, dar nu a fost așa. Mai că începi să îmi demontezi miturile.
-Am fost pe fază. Am avut o premoniție, sau poate doar un coșmar nereușit.
-Și ți-a zis că o să fiu aici visul tău?
-Nu, dar fiorii de după și lumina Lunii mi-au garantat.
-Mereu un meșteșugar al cuvintelor. Și te mai întrebi de ce mai sunt aici.
-Amândoi știm că e altul scopul. Nu mai vii de multă vreme doar de dragul cuvintelor mele.
-Nu mai fi așa rece, nu strica momentul. Uite, e Lună plină. Bucură-te de ea. E fix ca în vremurile bune.
-Da, păcat că atunci nu mă trezeam frenetic la 3 noaptea fără să știu ce se întâmnplă.
-Odată tot trebuia să se întâmple.
-Dar asta nu înseamnă ca trebuia să mă trezesc brusc noaptea singur în casă, cu jumătate de pat deranjat, cu un bagaj lipsă și cu un bilet pe frigider.
-Vezi, de asta nu îmi place să redeschid subiect.
-Ba nu. Fix de asta îți place. Mergem odată? Deja simt că se vede în ochii mei, și nu e una din chestiile cu care mă mândresc.
-Păcat, puteam să mai stăm puțin la Lună, dar dacă insiști, hai să mergem.
-Doar condu și nu mai zi nimic. Nu iar.
User avatar
.chester
Dremora Lord
Posts: 3712
Joined: 12 May 2014, 19:49

Re: Gară cu peron lipsă

Post by .chester »

Bai, cate exprimari bizare sau ambigue pe centimetru patrat de text. :lol: You really outdid yourself this time.
Jumătatea mea de pat arăta de parcă aș fi avut un coșmar, dar nici departe nu era.
Cred ca incercai sa formulezi altfel.
am avut nevoie de câteva momente să mă obișnuiesc.
Cu ce sa te obisnuiesti?
Trei fără ceva mai mult
Deci doua si ceva?
Oamenii perindă străzile, cu lipsă de somn dar cu gând de odihnă, cu dor de somnul de altă dată, cu trezitul peste noaptea și culcatul la loc. În sufocarea asta urbană, pe timp de vară, singurul somn bun este ultimul somn bun.
???
Dezmeticit pe jumătate, pășesc ferm către duș.
Suna usor contradictoriu.
Ud, rece, și revigorat, țopăi din duș ca un căprior în plin sezon de vânătoare.
Uhhhhh baby! :lol:
mă năpustesc peste dulapul de haine
Vezi sa nu-l darami.
Dintr-o smucire apuc mânerul ușii, o încui strategic, și plec.
Sigur nu ai incuiat-o tactic?
Dintr-un tren gol, eu mi-am ales un loc, și buimac de situația întâmplată anterior, mă trezesc pierdut în tren, încercând să gasesc un loc liber într-un vagon gol.
Te-ai pierdut prea mult in detalii, toata incalceala asta putea fi rezumata in "m-am asezat pe un loc liber".
Mă așez simetric la geam, încerc să pierd tot
What?

Si tot dialogul de la final e un monument de ambiguitate si multe, prea multe cuvinte prin care nu reusesti sa spui mai nimic. Efectiv nu am inteles nimic din toata discutia aia.

Oricum, e bine ca te straduiesti si ca nu renunti la scris. Daca iti face placere, keep it up. In general cred ca te-ar ajuta daca, dupa ce termini de scris un text, ai face o revizie drastica si ai elimina cat mai multe dintre cuvintele si frazele inutile care nu adauga absolut nimic textului. Ai foarte multe fraze lungi si incalcite care nu fac decat sa genereze confuzie, poate ar trebui sa incerci sa fii mai "spartan" in exprimare si sa zici mai multe lucruri cu mai putine cuvinte. Anyway, gg. :)
I'm livin' in a love shadow
User avatar
ola small dickie
Big Daddy
Posts: 14558
Joined: 2 Mar 2014, 19:57
Location: Malta

Re: Gară cu peron lipsă

Post by ola small dickie »

mie mi-au placut unele exprimari, nu m-au deranjat. ce mi-a sarit in ochi insa e ca unele par traduse din engleza in romana, deci nu traduse foarte bine
Currently playing: Broken Sword 5: The Serpent's Curse
User avatar
Mafio
Hammer Haunt
Posts: 1052
Joined: 2 Mar 2014, 16:07
Location: Constanța/București

Re: Gară cu peron lipsă

Post by Mafio »

Fă ca omul meu Hemingway: termină textul, scoate toate adjectivele și vezi dacă povestioara ta curge la fel de bine. Așa fac mereu când scriu articole, dar merge foarte bine și la proză. Poți exprima mult mai multe lucruri folosind propoziții scurte, la obiect, lipsite de adjective sau alte artificii pentru că îl încurajezi pe cititor să umple golurile lăsate de tine cu propriile lui interpretări. Nimeni nu o să-l întreacă ever ever pe Fitzgerald când vine vorba de metafore și exprimări, așa că ai putea la fel de bine să renunți la ele :lol:
User avatar
DANiel
Hammer Haunt
Posts: 1798
Joined: 4 Mar 2014, 00:20
Location: Bucuresti

Re: Gară cu peron lipsă

Post by DANiel »

danke a lot pentru sfaturi. Nu o sa ma las curand de scris, fac mai mult din hobby si am fix momente. O sa incerc sa urmez sfaturile, si daca mai are cineva ceva de spus, as fi foarte recunoscator daca mi-ar spune, pentru ca m-ar ajuta foarte mult.
Lewl, d'asta si postez aici.
User avatar
ola small dickie
Big Daddy
Posts: 14558
Joined: 2 Mar 2014, 19:57
Location: Malta

Re: Gară cu peron lipsă

Post by ola small dickie »

am fix momente. what is that?
Currently playing: Broken Sword 5: The Serpent's Curse
User avatar
DANiel
Hammer Haunt
Posts: 1798
Joined: 4 Mar 2014, 00:20
Location: Bucuresti

Re: Gară cu peron lipsă

Post by DANiel »

Scriu in 2 moduri. Sunt unele chestii pe care le scriu si sunt gandite de ceva timp, si sunt unele chestii, cum vezi mai sus, care vin pe moment si simt ca oricat as umbla la ele nu ar ajunge in aceeasi forma ca celelalte. Simt ca sunt chestii total diferite, si ca nu s-ar potrivi. E ca atunci cand ai o zi intreaga in cap un desen foarte complex si smecher (cu detalii si toate nebuniile) si ajungi acasa si il transpui direct, si ca atunci cand fara sa iti dai seama de ce si cum vine, iti iei hartia si desenezi ceva ce nu stii sigur cum o sa iasa. Sunt chestii diferite, iti plac ambele, dar nu ai putea sa lucrezi astfel incat sa le aduci undeva la mijloc.
User avatar
tnt
Hammer Haunt
Posts: 1821
Joined: 28 Aug 2015, 18:12

Re: Gară cu peron lipsă

Post by tnt »

Și în ziua liberării m-am dus pe peronu' gării
Ospătar mai adu vin că de maine sunt civil, măi
User avatar
Iavo
Pig Cop
Posts: 518
Joined: 8 Apr 2016, 11:17

Re: Gară cu peron lipsă

Post by Iavo »

Varianta lui tnt e ce a mai ramas din textul lui Daniel fara adjective?
Post Reply

Return to “Bistro de l’arte”

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 3 guests