Forum LEVEL

Trec sărbători, cad frunze - sclipiri se potolesc,
Ca o bătrână 'armata ce pacea o topește,
Ca o-nspumată apă ce noaptea liniștește,
Nesimțitor trec anii - emoțiile descresc.

Neroditori, vin anii - ce-i cuget timpu' strică,
Îmbălasămați de gânduri ce-n gol numai ridică,
Amețitor, ca turnuri din vis luăm înălțare,
Înmiresmați de vorbe și îmbătați cu soare,

Astfel din piept se roade acel ceva ce simte
Cu inima-ncet piatră, cu'nchis sufletul minte,
Așa ne-ajunge moartea sosind încă pe lume:
Cât amorțiți de viață, din noi viața apune.

nu fi trist man

Foarte misto! In sensul ca mi a placut imaginea aia cu armata topita de pace Dar per total nu s fan al stilului de scriere. Prea arhaic. Poate nu stilu e rau, poate eu, care ragai,prea des

Multumesc! Am scris-o chiar pe 15, de ziua lui Eminescu, deci stilul e aici "intentionat" arhaic

Am sa mai postez si din celelalte.