Jocurile si batranetea

Tot ce se poate spune despre boala noastră cea mai gravă.
User avatar
DarthZombie
Dremora Lord
Posts: 4183
Joined: 2 Mar 2014, 15:25

Re: Jocurile si batranetea

Post by DarthZombie »

chestr0ny » Thu Apr 30, 2015 8:53 am wrote:Maaaybe. Eram baut.
Buna scuza.

Si eu ti-am zis ca e ceva normal ca gamerii care-s acum tinerei sa nu stie foarte multe despre industria din trecut, dar te faci ca nu ai citit asta. Nici noi nu stiam foarte multe despre jocurile din anii '80 si inceput de '90. Da, erau mai putine jocuri in perioada aia [asa cum si noi eram mai putini care butonam joace] dar cert e ca comiteam acelasi pacat ca si astia de acum. Am dat si exemplul cu Magic Carpet, joc aparut cand noi aveam 5 ani si de care eu personal am auzit prima oara intr-o mentiune trecatoare in GameOver sau in Level. De Prince of Persia stiu numai si numai pentru ca for some goddamn reason era pe toate calculatoarele din laboratoarele de informatica, iar de primul si al doilea Populous stiu doar ca au existat [dat fiind ca pe 3 l-am jucat in prostie si stiam ce rost are 3-ul ala - btw, daca unul de 10 ani joaca noul Thief si nu se apuca sa sape, habar n-are ca el joaca de fapt un reboot al unei serii vechi] fara sa fi vazut in viata mea o imagine din gameplay-ul celor doua [uuu casual scum!]. Daca erau suficienti gameri care au copilarit in anii '70 si '80 carora sa le pese de asa ceva [varsta, intelepciune, you can fit the rest together] ne-ar da bobarnace pana am face niste cucuie de toata frumusetea pentru ca habar n-avem de hit-urile copilariei lui. Dar aparent noi suntem scutiti de asa ceva pentru ca ne stim clasicele propriilor noastre copilarii [cat de perspicaci eram!] si e treaba alorlalti sa le stie pe ale noastre, desi noi nu prea trebuie sa ne strofocam sa le stim pe ale alora de dinaintea noastra.

Si sa fim seriosi, Homm 3 e atat de bun pt noi in mare parte din cauza nostalgiei, pentru ca gameplay-ul e destul de rudimentar si extrem de prost balansat [chiar si daca scoti Conflux din ecuatie]. Daca-l pui pe un pusti de 10 ani s-o arda in campania originala se va uita urat la tine, ca jocul abia se preface ca are o poveste [the really gud storytelling a venit cu Chronicles si Heroes 4] si nivelele sunt destul de meh in marea lor parte. Noi avem bagajul de amintiri cu jocul pe vremea cand era the best shit ever, noi putem trece peste limitarile astea, ei nu. Si nu e ca si cum Heroes-ul din present are ceva de capul lui [thanks Ubi!], cand au aparut Heroes 6 si 7 nu i-a bagat nimeni in seama din cauza marketing-ului slab si jocurilor meh. Ce era sa faca un pusti oarecare, sa se prefaca ca e interesat de o serie care scoate jocuri mediocre in prezent ca sa vada daca a avut un cult classic scos acum 18 ani cand el nici nu era nascut?

Get used gramps, young people don't care about what the older guys did at their age.
User avatar
Stokkolm
Dremora Lord
Posts: 2555
Joined: 3 Mar 2014, 22:28

Re: Jocurile si batranetea

Post by Stokkolm »

DarthZombie » 30 Apr 2015, 15:22 wrote:Si sa fim seriosi, Homm 3 e atat de bun pt noi in mare parte din cauza nostalgiei, pentru ca gameplay-ul e destul de rudimentar si extrem de prost balansat [chiar si daca scoti Conflux din ecuatie]. Daca-l pui pe un pusti de 10 ani s-o arda in campania originala se va uita urat la tine, ca jocul abia se preface ca are o poveste [the really gud storytelling a venit cu Chronicles si Heroes 4] si nivelele sunt destul de meh in marea lor parte.
Rudimentar? Poate vrei bataie. :D
Heroes 3 intr-adevar nu e prea bine balansat pentru jucatul competitiv player vs player, campania e destul de boring si ea, dar e foarte rejucabil in modul single scenario. In afara de cateva chestii minore de balancing si interfata nu prea mai ai ce imbunatati la formula, iar grafica inca arata destul de bine.

Jocurile nu merg neaparat inainte. Dupa Dune 2 mi se pare ca doar Supreme Commander a mai avut feature ca transporturile sa iti duca la reperat automat unitatiile pe low HP. Half-life 2 l-am jucat de abia anul trecut, deci nu poate fi vorba de nostalgie, si mi s-a parut ca designul nivelelor e mai imersiv decat in Crysis 2/3.
User avatar
DarthZombie
Dremora Lord
Posts: 4183
Joined: 2 Mar 2014, 15:25

Re: Jocurile si batranetea

Post by DarthZombie »

Si nici nu am vorbit de adventure map, care e o varza cu carne in destule privinte :D Si ca tot veni vorba de rejucabilitate, aia sta doar in random map generator [de aia consider varianta hd o risipa de bani, ala e principalul motiv pentru care multi mai joaca jocul].

Asta cu mersul inainte/inapoi e mai dificila. Sunt destule exemple de jocuri vechi care n-au fost depasite, dar in acelasi timp sunt destule jocuri noi care incearca cu totul altceva decat isi propuneau jocurile vechi. Da, Crysis 2 si 3 au map design prost chiar si comparat cu primul Crysis, nu doar Half-Life 2. Cat despre Half-Life 2, eu il consider inferior lui HL 1, but you see, nostalgia goggles may play a part. Jocul meu preferat e Jagged Alliance 2 [numai cu 1.13, nu vanilla], Worms inca mi se pare the best "let's just have fun" multiplayer game si tot asa. Dar asta nu inseamna ca prezentul nu ofera si el jocuri bune. Hotline Miami nici nu ai cu ce sa-l compari, la fel si Crusader Kings 2 [in afara de primul CK, desigur]. Hell, eu inca joc Football Manager dupa ce am inceput cu mai vechile Championship Manager-uri, jocuri in mod clar de nisa si care detin monopolul in genul sau [Fifa Manager pffffftttttt].

Ideea e ca industria s-a schimbat destul de tare. Acum 15-20 de ani, multi dintre noi jucam exact aceleasi jocuri, pentru ca asta era oferta. Dar cu timpul ne-am impartit fiecare pe cate o nisa pentru ca industria a evoluat suficient pentru a ne oferi acele nise. Si din punctul asta de vedere, nu, jocurile nu stau pe loc, ci se specializeaza pe aspecte super specifice. Desigur, inca ai AAA-uri care se screm sa satisfaca toate target-urile demografice [si esueaza in mod spectaculos de fiecare data] si AAA-uri jucate de paturi largi de oameni, dar proportional nu sunt mai multi decat erau cei care jucau AAA-urile anului 2000.
User avatar
Nervozix
Zergling
Posts: 160
Joined: 6 Jan 2015, 20:34

Re: Jocurile si batranetea

Post by Nervozix »

Si eu m-am gandit la o tema similara acum ceva vreme (am si un doc word pe undeva cu cateva idei aruncate), dar mai mult ma gandeam la modul in care percepi trecerea timpului. De exemplu cand aveam vreo 12/13 ani or so, pe la inceputul anilor 2000, si am cumparat Dungeon Keeper dintr-o colectie "Oldies but Goldies", populara la vremea ei atat in magazine cat si pe la chioscuri (practic era un plic transparent cu un carton A2 pliat ce functiona drept manual si cu CD-ul intr-un jewel case lipit de el lol), doar vazand imaginile de pe spatele cartonului, avand grafica din alt timp cu alte cerinte tehnice, mi s-a parut ca am de a face cu un artefact antic dezgropat si adus dintr-un loc similar cu ce vedeam in screenshot-uri. Sentiment si mai accentuat cand jucam chestii de pe CD-uri de tip Anthology "386-486-586 Best of" sau mai stiu eu ce colectii faine la modul "RTS Games 97-98-99" etc. In acei ani, la inceput de mileniu, multe jocuri pre '95 imi lasau impresia ca sunt din alt secol, chit ca jucasem jocuri chiar la acea vreme prin mijlocul anilor nouazeci, pe un 386. Nu mai spun de ce era pre '90, jocuri care pareau ca sunt picate dintr-o civilizatie selenara disparuta, incercand sa comunice si sa imite pornirile artistice umane printr-o tehnologie demult uitata.

In cazul meu, interesul pentru jocuri vechi exista si azi doar ca se rezuma de multe ori la sesiuni scurte in Dosbox sau la vazut cateva clip-uri pe youtube, cand aflu de te miri ce titluri necunoscute sau cand vreau sa imi aduc aminte de una alta. Dar sentimentul acela de explorator sau arheolog digital pe care l-am trait in adolescenta nu o sa il uit vreodata. Cautand initial pe la tarabe si prin cataloage terfelite detinute de domni cu papagali pe umar, sau mai tarziu prin rafturile cu jocuri vechi ale magazinelor, prin nenumarate casete de CD-uri obosite avand drept coperta colaje grafice paranormale si fonturi in flacari, sau deschizand casete Sold Out/Xplosiv/White Label cu acel miros plastic specific, instaland jocuri de care nici nu auzisem si vazand sub ochii mei cu fiecare titlu, avansand prin negura timpului, o evolutie grafica si mecanica a "formei artistice supreme" (yeh, asa consideram inca de pe atunci, cu mult inaintea retardismelor de genul "dar este' jocurile arta?" si alte rahaturi), a fost un lucru inedit, si am facut totul la o varsta cand astfel de lucruri lovesc destul de tare. Au un cu totul alt impact, mult mai potent, doar esti fraged, inca in formare; cel putin asa presupun prin cunostintele mele la nivel de bar-chat in legatura cu dezvoltarea individuala, desigur mai mult mizand pe memorie si experienta decat pe studii aprofundate in domeniu lol.

Imi aduc aminte in ce hal am cautat Daggerfall dupa ce am citit mega review-ul lui Ciolan in Level. Si asta a fost cand Morrowind era proaspat lansat btw, Skyrim-ul acelor ani. Eu si un prieten intrebam pe la toate tarabele de joc si nu il gaseam deloc, l-am cautat intermitent vreo doi ani or so pana cand am avut net si l-am descarcat, nu prea imi aduc aminte de pe ce site, dar stiu ca l-am luat cu o suita de patch-uri care il faceau jucabil heh. Cu multe jocuri a fost asa, jocuri de care am aflat din rubrica "Game Universe" in Level (cand un redactor isi prezenta istoria si contactul cu jocurile video) sau sectiunea de review-uri pentru jocuri memorabile. De Fallout 2 am dat la vreun an dupa ce am aflat de el, prin noroc chior, un "amic al unui amic" avand CD-ul cu jocul full, fara sa aiba ceva ripped. Cand am vazut intro-ul jocului am decis instant ca este cel mai profund si masiv lucru pe care l-am vazut pe vreun monitor si ca jocul va fi monumental; lucru pe care l-am decis de atatea ori inainte, candva cu intro-ul pentru Dune 2, alta data privind logo-ul 21st Century Entertainment cuplat cu soundtrack-ul din Pinball Fantasies, si tot asa pana astazi.

Cand am descoperit Home of the Underdogs am simtit ca am dat peste un loc secret si unic lol, mi s-a parut fascinant simplul fapt ca exista asa ceva, un asemenea bestiar digital. Imi aduc aminte si de Underground Gamer care a fost desfiintat acum cativa ani din pacate, majoritatea jocurilor aveau si manuale scanate la o calitate foarte buna. Pasiunea pentru astfel de lucruri s-a domolit in ultimul timp desigur, mai ales dupa ce treci de douazeci si cinci de ani, cand incepi sa vezi lucrurile altfel. Mai ales timpul. In 2005, 1995 mi se parea la o viata distanta. Azi am impresia ca 2005 a fost ieri plm, si anii trec ca lunile, lel. Parca ieri ma jucam Halo CE prima data, initial uimit de meniul principal si de soundtrack-ul fantastic, in timp ce pe urma ma plangeam pe forumul Level ca are prea multe sectiuni similare, doar ca putin mai tarziu sa ma hotarasc ca este intr-adevar cel mai grandios sci-fi themed FPS de care am dat pana atunci.

Sunt sigur ca sunt destui adolescenti azi care incearca sa cunoasca istoria si evolutia jocurilor, doar ca nu dai de ei in marea de oameni care nu au astfel de porniri. Probabil ca noile generatii nu joaca efectiv multe dintre titlurile clasice, si se rezuma la citit sau vazut clipuri pe net, dar daca iti place un lucru cu adevarat incepi pe parcurs sa te interesezi si de trecutul lui, e un lucru cu totul natural. Dar la fel cum putini sunt interesati de istorie la modul general, si mai putini sunt interesati de istoria artei, si chiar si mai putini de cea a artei digitale. Ce e rar e pentru cei rari etc.

Stokkolm wrote: Dupa Dune 2 mi se pare ca doar Supreme Commander a mai avut feature ca transporturile sa iti duca la reperat automat unitatiile pe low HP.
Am uitat complet de lucrul asta, plus ca multe vehicule aveau tendinta sa se si intoarca singure cand ajungeau sa fumege. Chiar am butonat jocul de curand putin, interesant e si modul in care primesti prompturi vocale cu punctul cardinal din care esti atacat ("enemy approaching from the west", de exemplu). Sunt multe detalii surprinzatoare in joc pentru vremea lui.


Cool topic.
User avatar
DreadWing
Headless Kamikaze
Posts: 278
Joined: 2 Mar 2014, 21:13

Re: Jocurile si batranetea

Post by DreadWing »

Excelent punctat si foarte frumos scris. Ai reusit sa pui in cuvinte ceea ce incearca toata lumea pe aici sa explice.
Nervozix » Fri May 01, 2015 12:15 am wrote:Pasiunea pentru astfel de lucruri s-a domolit in ultimul timp desigur, mai ales dupa ce treci de douazeci si cinci de ani, cand incepi sa vezi lucrurile altfel. Mai ales timpul. In 2005, 1995 mi se parea la o viata distanta. Azi am impresia ca 2005 a fost ieri plm, si anii trec ca lunile, lel.
Exact aceeasi perceptie o am si eu. Imi aduc aminte de sentimentul superb cand puneai mana pe un joc pe care l-ai tot asteptat sau care te coplesea din primele minute (dupa 2000 - Knights of the Old Republic imi vine in minte, sau Medal of Honor Allied Assault; si anii '90 - Tie Fighter, Close Combat). Din pacate n-am mai avut parte si oricat de mult imi place un joc, nu mai e acelasi lucru.
Din nou, era digitala nu incepuse. Jocurile noi erau rare si nu se aflau la 2 click-uri distanta. Imi lipseste si drumul acela pana la domnii cu papagali pe umar :). Rugai parintii sa te finanteze, mai scoteai alocatia, economiseai din banii de buzunar si aprindeai o lumanare cand ajungeai acasa si introduceai CD-ul. "Data redundancy cyclic error" anyone?
User avatar
McWilliams
Self-righteous bastard
Posts: 4601
Joined: 2 Mar 2014, 17:23
Location: Galati
Contact:

Re: Jocurile si batranetea

Post by McWilliams »

Si mai e si partea de gandire a la "eu am sa-mi educ copilul ca sa ii placa ce-mi place mie". De parca tata m-a luat pe dupa umeri si mi-a pus Depeche Mode sau Hemingway in brate ca sa stiu ce-i "BUN" in viata. Nu, bai, constantenilor obsedati de a ramane drept epicentrul lumii - fiecare descopera ce ii place in timp. Poate sa accepte sugestii, perfect de acord, dar in cele din urma alegerea ii revine doar lui. Daca vrei sa vezi doar lume care gandeste doar ca tine, fa-ti o clona, a mini-chester. Sau deschideti club de old-school gamers anonymous. Altfel, singura constanta (see what I did there?!) pentru intreaga omenire este ca fiecare individ este unic. In cuget si gandire.

Iar a-ti trai prezentul pentru a satisface altora nostalgia dupa trecut... eu tind sa cred ca asa se formeaza copii cu daddy-issues. Daca tu nu suferi de daddy-issues, de ce i-ai dori asa ceva altuia?
Candva, pe aici, trecea un brutalistu...
O vorba de duh din Warhammer 40'000
https://www.youtube.com/watch?v=cO3MttgvHUY
User avatar
MC
Dremora Lord
Posts: 3075
Joined: 3 Mar 2014, 00:11

Re: Jocurile si batranetea

Post by MC »

DreadWing » Fri May 01, 2015 12:54 am wrote: Imi lipseste si drumul acela pana la domnii cu papagali pe umar :)
Lol. Si mie :D
Imi aduc aminte ca mi-am facut cateva cd-uri la un astfel de domn (vorba vine ca era si el tot un pustan putin mai mare ca mine) si ajungand acasa am constatat ca oricat dadeam eu click pe exe nu intra in joc.
Ulterior la cateva luni am aflat de la un amic ca este un folder pe cd-ul respectiv numit crack :) si ca ce e acolo trebuie copiat in folderul jocului. Mi sa parut magie curata nu alta :D
User avatar
DarthZombie
Dremora Lord
Posts: 4183
Joined: 2 Mar 2014, 15:25

Re: Jocurile si batranetea

Post by DarthZombie »

La mine vanzatorul era cel mai negru tigan pe care l-am vazut, d-ala cu unghii atat de albe incat ziceai ca-s felinare din cauza contrastului cu pielea sa. Eram printre clientii sai favoriti, inca am prin casa o cutie burdusita cu absolut toate cd-urile cumparate de la el. Veritabila arhiva in trecut, ce sa mai!
User avatar
Cristan
Dremora Lord
Posts: 3703
Joined: 2 Mar 2014, 16:16
Contact:

Re: Jocurile si batranetea

Post by Cristan »

Eu am cumparat putine jocuri de la acesti comercianti, in general le luam de la cunostinte. Dar imi aduc aminte de o astfel de achizitie. Eram foarte pasionat intr-o vreme de primul Driver. L-am jucat destul de mult dupa ce l-am descoperit si am fost foarte entuziasmat cand am aflat ca trebuie sa apara si o continuare. Asa ca, la scurta vreme apoi, in oras fiind, in jur de data aparitiei, trec pe langa o taraba cu jocuri din centru, plina de carcase cu coperti colorate, si ma apropii sa ma uit. Nemultumit ca nu aveau cel mai minunat joc pe care mi-l doream, il intreb sfios pe nena vanzatoru, plin de speranta (si, probabil cu niste ochi mari si umezi ca de caprioara), daca au cumva Driver 2. Spre surprinderea mea, imi raspunde ca da si se duce sa-l aduca din "spate", de la masina. Vine dupa cateva minte si-mi aduce un cd intr-o carcasa simpla, fara coperti ca celelalte expuse, pe care scria grosolan cu carioca "DRAIVAR 2". O secunda de ezitare a fost stearsa rapid de bucurie, platesc si ajung acasa, unde imi dau seama, intr-un sfarsit, ca am cumparat o importanta lectie de viata. :) Nu mai stiu ce era pe cd, dar nici macar nu functiona.
Done
Out into the foggy street. Turn your collar up.
Post Reply

Return to “Jocuri”

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 2 guests