Ultimul joc terminat, thread cu note

[ola small dickie]

[Mărar]

Joci foarte mult un joc de 5 sau 6 care nu-ti place

Am zis ca devine bun abia dupa ce il termini

Dar da, am si probleme cu capul si sunt completionist (also in the game?)

[Magicake]

Am terminat Doom 2016, si am intrat in Doomy Ternal.

Inceputul primului iti da de inteles ca se incearca o experienta a la Doom-urile clasice, unde nu prea faci altceva decat sa omori inamici si pe masura ce avansezi in joc gasesti arme tot mai bune. Mi s-a parut umpic ipocrit pentru ca avea destule chestii in plus tipice jocurilor moderne.

Ma rog, a fost fain in ciuda respectivelor mecanici, dar vad ca Ternal a luat-o rau de tot in directia aia. Acum gameplay-ul e intrerupt de cutscene-uri, de tutoriale, de ferestre, si upgrade-urile au upgrade-uri (urasc sa umblu prin meniuri si sa aloc puncte la upgrade-uri), cred ca am vazut ceva care arata ca un battle pass, in caz ca ai ramas fara munitie nu mai ai un singur fallback (pistolul), ci ai trei (so far) mecanici de baza fiecare cu alt rol: drujba care nu mai e asa optionala ca in primul, ceva flamethrower si ceva pumn magic.

Boomer shooters, these ain't, sunt prea "complexe". Also wtf wall climbing si bari de pe care sa-ti iei avant

[MC]

Si mie mi-a placut primul mai mult decat al doilea. Pe primul l-am jucat chiar de 2 ori.
Din ce am vazut pe net cica asta ultimul The Dark Age ar fi ce trebuie, dar inca nu l-am jucat ca astept o reducere mai mare.

[Magicake]

Eu astept sa am hardware mai bun pentru dark ages

[TG]

Lel, și eu trec prin ele acum. Mi-a plăcut primul, dar al doilea e la complet alt nivel în materie de gameplay și mecanici, nu suferă comparație. Joaca-le pe Nightmare, dacă primul e pac-pac relaxant așa, al doilea m-a surprins prin faptul că seamănă mai mult cu un Sekiro decât cu un FPS classic - trebuie să-i înveți și să-i faci dansul. Mari ouă la devi să scoată așa ceva.

Într-adevăr însă, e plin de fluff, mai ales cu lăbăreala online. Și acum când sunt practic la ultimul nivel din jocul de bază, de fiecare dată când îl deschid mi se deblochează 100 de mizerii despre care nu știu și nu vreau să știu nimic.

[tnt]

Doom 2016 l-am terminat de 2 ori, am sa-l rejoc si a 3-a oara sau mai intru putin si joc cateva nivele cand imi vine din nou cheful. Relaxant, iar level design e superb. Cred ca e shooterul meu preferat in materie de oldschool singleplayer fps.
Eternal l-am abandonat din aceleasi motive, prea complicat pentru un oldschool shooter, soulslike wtf wallclimbing etc, iar de Dark Ages nu cred ca am sa ma ating, cred ca e more of Eternal (plus ca daca nu ma insel e si open world acum? Am vazut in cl,ipuri ca poti sa zbori cu ceva dragon? No thanks.

[TG]

Eu am auzit că tocmai, cu Dark Ages se întorc la o formulă mai similară cu 2016, ceea ce are sens pentru că e mai apropiată de ce se presupune că ar trebui să fie o abordare modernă pentru DOOM.

Pe de altă parte, 80 de euro pentru un shooter scurt mi se pare absurd. Mai iei și DLC-urile când apar și ajungi la 100. Vreau să-l joc, dar o să mai aștept.

[Magicake]

Pff, am incercat Doom 2016 pe nightmare mai demult, nu mai am nici energia nici reflexele de odinioara, nu vreau sa repet experienta Am ajuns destul de departe tho, batusem tin minte si Cyberdemon si eram in ceva hell stage imediat dupa.

Cred ca de data asta am terminat pe ultra violence? Dar Ternal l-am inceput pe hurt me plenty.

[TG]

Păcat, am jucat în vreo 2 ani diferiți Doom 2016 și nu m-a prins, când l-am început pe nightmare am descoperit că jocul are un level design excelent și e o plăcere să cauți secrete/hidden ammo stashes and stuff. Dar asta și pentru că atunci când le găsești au un impact mai mare asupra jocului și m-am simțit mai motivat să fac asta. Plus că astea sunt dificultăți adresate audienței moderne, care face apoplexie și dezinstalează jocul dacă mor de mai mult de 3 ori în același loc.

Dar tot mai e cum mai e, în Eternal însă gameplay-ul nu se mulează pe dificultate. Setările inferioare au rol de training sau ca și fallback, dar în cazul tău de exemplu, e posibil jucând așa să ratezi esența jocului. Secțiunile out of place de platforming joacă un rol foarte important în a te obișnui cu timing-urile necesare ca mai departe să faci față în lupta aeriană, extrem de importantă. De altfel, arenele din Eternal sunt făcute pentru a fi abordate ca un joc de resource management și nu ca într-un FPS clasic. Multe lucruri se pierd dacă poți trece prin joc cu 2-3 arme.

Plus că după părerea mea, e genul de joc care merită abordat as intended și ori îți displace și îl abandonezi, ori o să te prindă destul de bine. Nu merită trecut prin el doar de dragul de a o face, fiindcă ce rămâne nu oferă mare lucru, cu excepția unor locații impresionante și a soundtrack-ului orgasmic.

[TG]

Aand done, gata cu Doom Eternal, urmează DLC-urile despre care am auzit lucruri interesante. Ce să zic, nu mă așteptam când am intrat în el să joc FPS-ul meu preferat de la FEAR încoace, dar am fost plăcut surprins. E drept că e un one trick pony acest joc... but what a fucking pony and what a ride. Greu de revenit la constrângerile obișnuite genului după asta, transformă radical formula obișnuită de arena shooter, ai impresia că până acum te jucai legat de mâni și de picioare prin comparație.

Am scris mai jus care-i treaba cu dificultatea și de ce e o setare importantă, e un joc fin balansat, în care ți se oferă granular situații ce îți forțează mâna și te obligă să folosești tot arsenalul din acel moment. Apoi se introduc mecanici noi până în a doua jumătate, când ajungi să ai totul la îndemână. Arenele devin al dracului, dar între timp tu ai devenit și mai rău.

Trecerea de la Doom 2016 la acesta e destul de anevoioasă însă, dacă sunt jucate unul după altul. Practic mai toate obiceiurile din 2016 te cam omoară aici. Am auzit că primul DLC ar fi draconic și ar fi recomandat să scad cu un nivel setarea de dificultate, sunt curios ce au făcut, dar întâi mai stau câteva ore prin campanie, cât să mai văd din challenge-urile opționale.

Și da, ar fi multe de criticat, prea multă poveste și lore (dar le poți ignora I guess), cutscene-uri, boss final dezamăgitor, gameplay poate puțin prea anti-DOOM, platforming out of place câteodată, etc etc. Dar în ultimă instanță se pierd pe drum, pentru că e foarte satisfăcător de jucat și beneficiază de un design game centered, spre deosebire de player centered, cum sunt mare parte din titlurile AAA.

[MC]

Ma bucur sa vad si o opinie diferita referitoare la Eternal. In general e un conses ca ar fi mai slab decat Doom 2016.
Personal tin minte ca mi-a placut mai mult primul Doom, dar poate nu ar strica o rejucare a lui Eternal, mai ales ca nu m-am atins de DLC-uri.

[TG]

Păi na, e de înțeles perspectiva. Aproape nimic din ce făcea Doom 2016 fain nu se regăsește în Eternal, dar eu apreciez și genul ăsta de sequel-uri, iar aici m-a nimerit în mod special.

[Magicake]

Tot la capitolul doom, am terminat Sigil-urile lui Romero: https://romero.com/sigil

Primul a fost ok, al doilea mult mai misto, mai ales dpdv al level design.

Ambele sunt dificile dar parca al doilea la inceput a fost de-a dreptul draconic. Le-am jucat pe hurt me plenty, trebuie sa fii cel mai mare masochist sa joci sigil 2 pe ceva mai greu de atat, e insane. O sa tin minte mult timp final boss fight din sigil 2, a fost tare de tot

Faine, recomand.

[TG]

urmează DLC-urile despre care am auzit lucruri interesante.

Am trecut și prin DLC-uri. Încă mi se pare o practică cretină asta, puteau la fel de bine să fie parte din jocul inițial, dar cred că e deja bătut calul ăsta mort.

Level design-ul e în mare parte superior jocului de bază, însă arenele sunt intenționat gândite în cel mai pervers mod posibil. Spații strâmte, obstacole, extrem de mulți inamici plus unii noi care practic sunt pasivi, cauzând ori debuffs pentru tine, ori buff-uri pentru ei. Sunt câteva situații memorabile, dar din păcate păstrează tendința de a pune mult prea mult accent pe partea narativă. Merg mai bine dacă le consideri a fi "side quest-uri", nu mi se pare că se înșiruie frumos după jocul de bază. Pe de altă parte, să le joci după ce ai luat pauză un timp îndelungat pare că ar fi o experiență destul de ciudată, la cât de minmaxuite sunt.

Yet again, foarte meh boss-ul final, însă primul DLC are o luptă de final destul de fucking bonkers, încă puțin și mă așteptam să se transforme jocul în Hollow Knight.

Al doilea DLC e mai slăbuț, adaugă un gimmick nou în arsenal, însă unul implementat pe fugă, care nu mai respectă balanța din jocul original. Also, o surpriză neplăcută a fost numărul mare de bug-uri prezente în aceste DLC-uri, pentru câte ore de joc sunt.

Dacă tot am cumpărat toată colecția, poate e momentul să joc iar și clasicele, poate chiar și DOOM 3, pe care la vremea lansării nu am putut să-l încerc, pentru că nu eram încă în rând cu lumea când vine vorba de configurația de acasă.

[sleepknot]

Tot la capitolul doom, am terminat Sigil-urile lui Romero: https://romero.com/sigil
Faine, recomand.

Ioi, tare, multam de recomandare, uitasem de ele

De Doom-urile noi eu nu m-am lipit. Culmea, sunt singurele jocuri care imi provoaca motion sickness /vertij, nu stiu de ce. Ceva combinatie de FOV cu camera design, nu stiu. Asta in conditiile in care am joc UT 2004 de 20 de ani deja si nu am probleme cu fast paced mumbo jumbo

[rdo]

De Doom-urile noi eu nu m-am lipit. Culmea, sunt singurele jocuri care imi provoaca motion sickness /vertij, nu stiu de ce. Ceva combinatie de FOV cu camera design, nu stiu.

same.

Mi s-a facut rau cand jucam Doom Eternal

[TG]

N-am avut probleme, dar mi-am făcut din start setările care ar putea influența treaba asta și pe care le fac implicit în orice joc (FOV, blur, de exemplu). Ambele jocuri au o suită destul de variată de setări disponibile care pot ajuta.

La Eternal mai înțeleg poate, la cât te maimuțărești în el, dar la Doom 2016 chiar nu văd cum ar putea genera problema asta, decât jucat cu un FOV foarte mic eventual.