7) Cradle (2015)
Pun poza si descriere mai tarziu.
Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
Moderator: Michilangelo
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
"da" - chestrony, 2016
-
joonior_bmf
- Gravity e un film misto
- Posts: 6549
- Joined: 3 Mar 2014, 18:32
- Contact:
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
Revin cu descrierile in alta zi.
1. Don't Starve Together
2. Divinity Original Sin 2
3. Superbrothers: Sword & Sworcery
4. Pillars of Eternity
5. Dragon Age: Origins
6. Gunpoint
7. Darkest Dungeon
1. Don't Starve Together
Spoiler:
Spoiler:
Spoiler:
Spoiler:
Spoiler:
Spoiler:
Spoiler:
Last edited by joonior_bmf on 27 Feb 2019, 15:27, edited 1 time in total.
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
Nu vreau să fiu party pooper, dar jocul de pe locul 1 poate să se suprapună cel mult cu oricare joc de pe locul 1 al altor liste. De la 2 încolo e no go.
REMEMBER CITADEL
-
joonior_bmf
- Gravity e un film misto
- Posts: 6549
- Joined: 3 Mar 2014, 18:32
- Contact:
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
oh, ok. vazusem cazul lui Sebas cu Underrail, si credeam ca pot face asa 
il schimb imediat
edit: done
il schimb imediat
edit: done
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
7. Rocket League (2015)
Cel mai bun joc online din ultima decada.
Cel mai bun joc online din ultima decada.
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
What took you so long?
Done
Out into the foggy street. Turn your collar up.
Out into the foggy street. Turn your collar up.
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
nu-i ca si cum abia astepta cineva sa il ia. Profanilor.
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
Mie nu-mi place, dar îl aveam pe lista de „potențiale”, știu că e un joc bun. Eu zic că ai avut noroc până acum 
Done
Out into the foggy street. Turn your collar up.
Out into the foggy street. Turn your collar up.
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
7. Dying Light (2015)
I know, încă un joc cu zombie. Wish I could explain but I guess I just really like them.
I know, încă un joc cu zombie. Wish I could explain but I guess I just really like them.
Every machine is a smoke machine if you operate it wrong enough.
Full-time quote-happy-tagger.
Full-time quote-happy-tagger.
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
7. Divinity II: The Dragon Knight Saga (2011)
Voiam initial sa aleg Risen, dar am vazut ca l-a ales deja Michi so Divinity it is. Nu am jucat Original Sin, Dragon Knight Saga a fost primul si singurul meu contact cu universul Divinity. Dar un contact plin de farmec, as putea spune. Sigur, jocul nu e perfect si cele doua Original Sin ii sunt probabil superioare, dar e tons of fun si cred ca mi s-a facut chef sa il rejoc.
Voiam initial sa aleg Risen, dar am vazut ca l-a ales deja Michi so Divinity it is. Nu am jucat Original Sin, Dragon Knight Saga a fost primul si singurul meu contact cu universul Divinity. Dar un contact plin de farmec, as putea spune. Sigur, jocul nu e perfect si cele doua Original Sin ii sunt probabil superioare, dar e tons of fun si cred ca mi s-a facut chef sa il rejoc.
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
Well, fuck. Chiar nu mă așteptam. Ce înseamnă să participe la draft personaje misterioase...
"Screams of a billion murdered stars give life to the night's peace. While we cling in desperation to the few spinning stones we call worlds."
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
Eu ce sa mai zic cand m-am trezit cu Risen luat 
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
Niste descrieri:
1. Hollow Knight
2.DOOM
3.Cuphead
4.Metal Gear Rising
5.Nier
6.Donkey Kong: Tropical Freeze
7. 9 Hours 9 Persons 9 Doors
1. Hollow Knight
Spoiler:
Metroidvania-urile sunt unul din genurile mele preferate de jocuri. De cand am incercat asa la plesneala un Castlevania emulat pentru GBA cand eram in liceu m-am indragostit de formula asta si am jucat aproape toate Castlevania-urile in genul asta. In ziua de azi genul e destul de popular mai ales printre developerii indie si am tot primit de-a lungul anilor astfel de jocuri, cum ar fi Ori and the Blind Forest, Momodora 4 sau Axiom Verge, insa probabil cel mai bun dintre toate e Hollow Knight.
Ca structura generala e un Metroidvania clasic insa punctul lui forte e faptul ca adauga peste scheletul de Metroidvania elemente de story, setting si personaje imprumutate direct din Dark Souls si face o treaba foarte buna. Desi multe jocuri au incercat sa foloseasca elentele astea din Dark Souls cu diverse grade de succes, Hollow Knight o face extraordinar de bine, si faptul ca toate personajele sunt insecte si tot world building-ul care vine de pe urma acestei alegeri il fac sa se remarce ca o experienta unica si nu ca "jocul ala care e un ripoff 2D de Dark Souls" cum e considerat de exemplu Salt and Sanctuary.
Pe langa elementele astea, Hollow Knight e si unul din Metroidvania-urile cu cel mai lare grad de libertate pe care le-am vazut. De multe ori jocurile de genul pot sa fie in realitate foarte liniare cu o singura directie in care sa te poti duce atunci cand obtii o abilitate noua, insa in Hollow Knight dupa ce treci de primele 2-3 zone ai o gramada de directii de explorat ceea ce e ajutat si de faptul ca harta e uriasa, probabil cea mai mare pe care am vazut-o vreodata intr-un Metroidvania. Mie in general nu prea imi place explorarea in jocuri dar Metroidvania-urile sunt probabil singurul gen de jocuri unde asta imi face placere. Probabil e din cauza ca imi place sa vad cum se umple harta si in plus harta iti arata usor locurile in care te mai poti duce ca sa explorezi mai departe.
In plus, HK mai are inca o chestie pe care o apreciez foarte mult in jocuri de genul si anume boss fight-uri faine. Sunt o gramada si nu cred ca a fost vreuna care sa nu imi fi placut, prefarata mea fiind probabil Dung Defender. Per total HK mi se pare unul din jocurile pe care toata lumea ar trebui sa il incerce, mai ales ca e foarte ieftin pentru cantitatea de content pe care o ofera.
Ca structura generala e un Metroidvania clasic insa punctul lui forte e faptul ca adauga peste scheletul de Metroidvania elemente de story, setting si personaje imprumutate direct din Dark Souls si face o treaba foarte buna. Desi multe jocuri au incercat sa foloseasca elentele astea din Dark Souls cu diverse grade de succes, Hollow Knight o face extraordinar de bine, si faptul ca toate personajele sunt insecte si tot world building-ul care vine de pe urma acestei alegeri il fac sa se remarce ca o experienta unica si nu ca "jocul ala care e un ripoff 2D de Dark Souls" cum e considerat de exemplu Salt and Sanctuary.
Pe langa elementele astea, Hollow Knight e si unul din Metroidvania-urile cu cel mai lare grad de libertate pe care le-am vazut. De multe ori jocurile de genul pot sa fie in realitate foarte liniare cu o singura directie in care sa te poti duce atunci cand obtii o abilitate noua, insa in Hollow Knight dupa ce treci de primele 2-3 zone ai o gramada de directii de explorat ceea ce e ajutat si de faptul ca harta e uriasa, probabil cea mai mare pe care am vazut-o vreodata intr-un Metroidvania. Mie in general nu prea imi place explorarea in jocuri dar Metroidvania-urile sunt probabil singurul gen de jocuri unde asta imi face placere. Probabil e din cauza ca imi place sa vad cum se umple harta si in plus harta iti arata usor locurile in care te mai poti duce ca sa explorezi mai departe.
In plus, HK mai are inca o chestie pe care o apreciez foarte mult in jocuri de genul si anume boss fight-uri faine. Sunt o gramada si nu cred ca a fost vreuna care sa nu imi fi placut, prefarata mea fiind probabil Dung Defender. Per total HK mi se pare unul din jocurile pe care toata lumea ar trebui sa il incerce, mai ales ca e foarte ieftin pentru cantitatea de content pe care o ofera.
Spoiler:
Ultimul deceniu a fost foarte naspa pentru shootere. Jocurile sunt incete, nu mai ai asa de multa varietate in arme si numarul de arme pe care il poti cara e limitat, inamicii sunt prea putin variati si de multe ori sunt "soldat cu arma" sau "soldat cu alt fel de arma". Cam toate shoterele faine din ultimul deceniu au venit de la studiouri mai mici (si de altfel deja au fost alese in draft-ul asta) si de la studiourile mari am primit doar dezamagiri.
Asta pana in 2016 cand in sfarsit am primit un shooter AAA cum se cuvine: rapid, cu multe arme diverse, cu o menajerie de inamici ca in zilele bune si cu un personaj principal care e un mut badass in loc sa fie un deprimat care ai vrea sa taca odata din gura. DOOM a fost tot ce mi-am dorit de la un shooter si sunt extraordinar de entuziasmat pentru sequel.
Asta pana in 2016 cand in sfarsit am primit un shooter AAA cum se cuvine: rapid, cu multe arme diverse, cu o menajerie de inamici ca in zilele bune si cu un personaj principal care e un mut badass in loc sa fie un deprimat care ai vrea sa taca odata din gura. DOOM a fost tot ce mi-am dorit de la un shooter si sunt extraordinar de entuziasmat pentru sequel.
Spoiler:
Probabil cel mai aratos joc al ultimului deceniu. Tot efortul pe care devii l-au depus de-a lungul anilor sa animeze de mana toate personajele din joc a meritat cu varf si indesat. Adunand la asta soundtrack-ul jazz superb face din Cuphead o experienta unica care probabil ca nu o sa fie vreodata replicata de un alt studiou. O gramada de jocuri se chinuie sa arate cat mai fotorealist ceea ce in cativa ani le face sa arate deja outdated, dar ceva precum Cuphead nu o sa imbatraneasca niciodata si o sa arate la fel de superb indiferent de cati ani o sa treaca.
Si daca ar fi fost doar un joc care arata bine dar nu are nimic altceva atunci probabil ca l-as fi uitat repede dar pe langa ca e frumos e si foarte distractiv. E un throwback la genul de jocuri care erau extrem de populare la sfarsitul anilor '80/inceputul anilor '90, cu un nivel de dificultate pe masura jocurilor de atunci. Mie nu mi-ar fi rusine sa il pun langa un Contra sau un Gunstar Heroes.
Si daca ar fi fost doar un joc care arata bine dar nu are nimic altceva atunci probabil ca l-as fi uitat repede dar pe langa ca e frumos e si foarte distractiv. E un throwback la genul de jocuri care erau extrem de populare la sfarsitul anilor '80/inceputul anilor '90, cu un nivel de dificultate pe masura jocurilor de atunci. Mie nu mi-ar fi rusine sa il pun langa un Contra sau un Gunstar Heroes.
Spoiler:
Probabil ca aici ar fi trebuit sa aleg Bayonetta, dar din pacate Bayonetta nu m-a prins nici pe aproape ca fel de mult ca fratele ei mai mic. L-am jucat prima oara la finalul unui maraton Metal Gear Solid si dupa dezamagirea crunta care a fost MGSV, Revengeance a picat la fix. As zice chiar ca merita mai mult titlul de MGSV decat adevaratul MGSV fiindca desi ca gameplay nu prea are nimic in comun ca feeling general mi se pare mult mai apropiat decat V care de altfel nu prea a avut nici un fel de feeling, sau mai bine zis nu prea a avut nimic, a fost generic open world game lipsit de sarmul celorlalte jocuri din serie. Probabil ca daca am face un draft pentru cele mai dezamagitoare jocuri ale deceniului MGSV ar fi pe primul loc.
But anyway inapoi la Revengeance, gameplay-ul e o placere, bossii sunt memorabili ca in Metal Gear-urile vechi si luptele cu ei sunt partile cele mai faine ale jocului, iar lupta cu boss-ul final e unul din cele mai satisfacatoare climax-uri pe care le-am vazut vreodata intr-un joc.
But anyway inapoi la Revengeance, gameplay-ul e o placere, bossii sunt memorabili ca in Metal Gear-urile vechi si luptele cu ei sunt partile cele mai faine ale jocului, iar lupta cu boss-ul final e unul din cele mai satisfacatoare climax-uri pe care le-am vazut vreodata intr-un joc.
Spoiler:
Probabil ca v-ati asteptat sa aleg Nier Automata in lista si probabil ca asa ar fi trebuit, mai ales ca din perspectiva gameplay-ului Automata e superior, dar mie tot primul Nier mi s-a parut mai memorabil, mai ales ca a fost prima mea expunere la un joc facut de Yoko Taro si nu eram pregatit pentru caruselul de emotii la care am fost expus.
Povestea, modul in care e prezentatata si backstory-ul m-au fascinat imens si mi-au ramas permanent intiparite in memorie, iar Automata nu mi se pare ca s-a ridicat la acelasi nivel. La fel si din perspectiva soundtrack-ului, Automata a fost ok, dar tot la track-uri din primul Nier ma intorc in mod repetat.
In plus desi multa lume se plange de gameplay-ul din Nier mie mi s-a parut suficient de solid cat sa nu ma plictiseasca nici aproape de sfarsitul jocului si gameplay-ul din Automata nu mi se pare un salt chiar asa de mare. Inca sper ca o sa vedem un remaster sau vreun enhanced version pentru platformele moderne.
Povestea, modul in care e prezentatata si backstory-ul m-au fascinat imens si mi-au ramas permanent intiparite in memorie, iar Automata nu mi se pare ca s-a ridicat la acelasi nivel. La fel si din perspectiva soundtrack-ului, Automata a fost ok, dar tot la track-uri din primul Nier ma intorc in mod repetat.
In plus desi multa lume se plange de gameplay-ul din Nier mie mi s-a parut suficient de solid cat sa nu ma plictiseasca nici aproape de sfarsitul jocului si gameplay-ul din Automata nu mi se pare un salt chiar asa de mare. Inca sper ca o sa vedem un remaster sau vreun enhanced version pentru platformele moderne.
Spoiler:
Jocul asta l-am tot laudat pe forum in ultimul an asa ca o sa reiau pe scurt ce am tot zis. Probabil ca e unul din cele mai bune platformere pe care le-am jucat vreodata. Are o gramada de diversitate in medii si in elementele de platforming si tot felul de setpieces care te fac in permanenta sa vrei sa continui ca sa vezi ce o sa faca mai departe, adaugand la asta un nivel de dificultate destul de greut care te tine in priza fac din joc o experienta excelenta. La asta se aduna grafica colorata si soundtrack-ul extraordinar care fac o aventura despre o maimuta de desene animate sa fie mult mai epica decat ar avea vreun drept de a fi.
Spoiler:
Stiti deja ca imi plac mie Visual Novel-urile si probabil ca am mai laudat pe aici in trecut Ever 17 zicand ca e unul din VN-urile mele preferate. 999 poate fi considerat un succesor spiritual al lui Ever 17, unul din principalii scenaristi ai lui Ever 17 fiind director-ul si scenaristul principal pentru 999 si multe particularitati ale story-ului din Ever 17 fiind intalnite si aici.
999 e in esenta un mister in care incepi sa pui lucrurile cap la cap incetul cu incetul trecand prin diversele ramuri ale povestii pana cand la sfarsit de izbeste in fata cu niste plot twist-uri care te lasa fara cuvinte dar care, daca stai sa te uiti in urma, au o gramada de foreshadowing. Asta e ce mi-a placut cel mai mult la Ever 17 si poate fi gasit si aici din plin. Si in plus fata de Ever 17, 999 are si un pacing mult mai bun cu mult mai putine momente in care povestea bate pasul pe loc si lumea vorbeste despre sanvisuri, desi plot twist-urile din Ever 17 sunt putin mai bine realizate si lovesc mai tare.
999 are si sectiuni de gameplay in care trebuie sa rezolvi o serie de puzzle-uri ca sa scapi dintr-o camera, astea sunt destul de fainute, dar cel putin pentru mine nu sunt un punct de atractie la fel de mare ca povestea. Sequel-ul lui 999 e si el tot cam la fel de fain insa nu l-am ales fiindca se termina intr-un cliffhanger care e continuat in al treilea joc si al treilea joc e foarte dezamagitor comparativ cu primele doua jocuri. 999 insa e stand alone si poate sta pe propriile picioare chiar si daca faci abstractie de sequel-uri. Versiunea originala a aparut pe Nintendo DS, dar zilele astea poate fi gasita si pe Steam impreuna cu sequel-ul sub numele de The Nonary Games.
999 e in esenta un mister in care incepi sa pui lucrurile cap la cap incetul cu incetul trecand prin diversele ramuri ale povestii pana cand la sfarsit de izbeste in fata cu niste plot twist-uri care te lasa fara cuvinte dar care, daca stai sa te uiti in urma, au o gramada de foreshadowing. Asta e ce mi-a placut cel mai mult la Ever 17 si poate fi gasit si aici din plin. Si in plus fata de Ever 17, 999 are si un pacing mult mai bun cu mult mai putine momente in care povestea bate pasul pe loc si lumea vorbeste despre sanvisuri, desi plot twist-urile din Ever 17 sunt putin mai bine realizate si lovesc mai tare.
999 are si sectiuni de gameplay in care trebuie sa rezolvi o serie de puzzle-uri ca sa scapi dintr-o camera, astea sunt destul de fainute, dar cel putin pentru mine nu sunt un punct de atractie la fel de mare ca povestea. Sequel-ul lui 999 e si el tot cam la fel de fain insa nu l-am ales fiindca se termina intr-un cliffhanger care e continuat in al treilea joc si al treilea joc e foarte dezamagitor comparativ cu primele doua jocuri. 999 insa e stand alone si poate sta pe propriile picioare chiar si daca faci abstractie de sequel-uri. Versiunea originala a aparut pe Nintendo DS, dar zilele astea poate fi gasita si pe Steam impreuna cu sequel-ul sub numele de The Nonary Games.
-
McWilliams
- Self-righteous bastard
- Posts: 4601
- Joined: 2 Mar 2014, 17:23
- Location: Galati
- Contact:
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
7. Enter the Gungeon (2016)
Este un joc amuzant. Din nou, ca in cazul altor jocuri alese de mine, nu este un joc care sa inoveze genul din care face parte sau care sa deschida usa pentru un gen nou. Insa ce face, face bine - plusurile si minusurile unui rogue-like/bullet-hell sunt acolo. Si are un mic gimmick in persoana "universului". Este mic, pana deschizi pentru prima oara in Ammonomicon. Orice, de la inamici la arme, de la abilitati la iteme, de la personaje la dialog, ORICE este un apropo la... the proverbial gun. Glumele sunt cam hit or miss, dar varietatea este intr-atat de mare incat sigur gasesti ceva pe placul tau.
8. Cities: Skylines (2015)
Imi plac jocurile celor de la Paradox (dezvoltate direct de ei sau doar publicate sub ei). Unele foarte mult, altele ceva mai putin. Stiu din capul locului modelul pe care il urmeaza cand vine vorba de viata unui joc lansat de ei (Paradox) - pretul de lansare, gama de optiuni pe care o are jocul la lansare, asigurarea de content post-lansare, gratis sau contra cost, perioada de viata a jocului etc. Unora le place, altora, nu.
Pentru ca am fost scutit de bataia de cap de a alege intre CK2 si EU4, si pentru ca am considerat ca HOI4 sau Stellaris sunt cam din acelasi domeniu, am zis sa merg in alta directie. Intr-o directie care miroase a Sierra Entertainment. Nu este exact acelasi lucru, pentru ca jocuri ca Zeus sau Caesar III nu se mai pot face in acelasi stil. Insa este suficient de aproape cat sa ma faca sa ma simt tanar, in timp ce imi cere cate 5-10-13 euro la fiecare cateva luni.
Imi place sa construiesc. Mai mult, imi place sa am perspectiva asupra a ce construiesc. Sa vad cum progresez in mod natural de la Chitila la Tokaido. Plus ca este nevoie doar sa aud cate-o declaratie de tipul "noi am scos tara din noroaie" ca sa deschid Cities si sa ma pierd in el, scotand orasul din noroaie pentru ca apoi sa deversez fosa septica peste oras si sa zbier ca ne invadeaza Taricenii.
Este un joc amuzant. Din nou, ca in cazul altor jocuri alese de mine, nu este un joc care sa inoveze genul din care face parte sau care sa deschida usa pentru un gen nou. Insa ce face, face bine - plusurile si minusurile unui rogue-like/bullet-hell sunt acolo. Si are un mic gimmick in persoana "universului". Este mic, pana deschizi pentru prima oara in Ammonomicon. Orice, de la inamici la arme, de la abilitati la iteme, de la personaje la dialog, ORICE este un apropo la... the proverbial gun. Glumele sunt cam hit or miss, dar varietatea este intr-atat de mare incat sigur gasesti ceva pe placul tau.
8. Cities: Skylines (2015)
Imi plac jocurile celor de la Paradox (dezvoltate direct de ei sau doar publicate sub ei). Unele foarte mult, altele ceva mai putin. Stiu din capul locului modelul pe care il urmeaza cand vine vorba de viata unui joc lansat de ei (Paradox) - pretul de lansare, gama de optiuni pe care o are jocul la lansare, asigurarea de content post-lansare, gratis sau contra cost, perioada de viata a jocului etc. Unora le place, altora, nu.
Pentru ca am fost scutit de bataia de cap de a alege intre CK2 si EU4, si pentru ca am considerat ca HOI4 sau Stellaris sunt cam din acelasi domeniu, am zis sa merg in alta directie. Intr-o directie care miroase a Sierra Entertainment. Nu este exact acelasi lucru, pentru ca jocuri ca Zeus sau Caesar III nu se mai pot face in acelasi stil. Insa este suficient de aproape cat sa ma faca sa ma simt tanar, in timp ce imi cere cate 5-10-13 euro la fiecare cateva luni.
Imi place sa construiesc. Mai mult, imi place sa am perspectiva asupra a ce construiesc. Sa vad cum progresez in mod natural de la Chitila la Tokaido. Plus ca este nevoie doar sa aud cate-o declaratie de tipul "noi am scos tara din noroaie" ca sa deschid Cities si sa ma pierd in el, scotand orasul din noroaie pentru ca apoi sa deversez fosa septica peste oras si sa zbier ca ne invadeaza Taricenii.
Last edited by McWilliams on 28 Feb 2019, 19:43, edited 2 times in total.
Candva, pe aici, trecea un brutalistu...
O vorba de duh din Warhammer 40'000
https://www.youtube.com/watch?v=cO3MttgvHUY
O vorba de duh din Warhammer 40'000
https://www.youtube.com/watch?v=cO3MttgvHUY
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
8. Tyranny (2016)
Yeah...sorry Ferd. Am tot asteptat sa-l iei and you didn't. Mi-as fi dorit sa aiba un continut ceva mai bogat decat are deja, but I am fine with it. L-am jucat cateva zile aproape non-stop si nu pot spune ca mi-a placut pentru gimmick-ul "you are the bad guy". Mai degraba m-a prins lumea jocului si politica. Dpdv vizual se inspira putin din perioada Antichitatii prin unele armuri si arme, dar si prin unele concepte. Disfavored reprezinta adevarati legionari de fier, discplinati si greu de infrant. Scarlet Chorus...well trebuie sa existe si stereotipul barbarilor pe undeva. Pana si arta jocului aduce aminte de mozaicurile romane. Nu l-am terminat, dar planuiesc sa fac asta. Loved every second of it. Rare mai sunt jocurile unde sunt atat de prins incat uit sa mananc.
Yeah...sorry Ferd. Am tot asteptat sa-l iei and you didn't. Mi-as fi dorit sa aiba un continut ceva mai bogat decat are deja, but I am fine with it. L-am jucat cateva zile aproape non-stop si nu pot spune ca mi-a placut pentru gimmick-ul "you are the bad guy". Mai degraba m-a prins lumea jocului si politica. Dpdv vizual se inspira putin din perioada Antichitatii prin unele armuri si arme, dar si prin unele concepte. Disfavored reprezinta adevarati legionari de fier, discplinati si greu de infrant. Scarlet Chorus...well trebuie sa existe si stereotipul barbarilor pe undeva. Pana si arta jocului aduce aminte de mozaicurile romane. Nu l-am terminat, dar planuiesc sa fac asta. Loved every second of it. Rare mai sunt jocurile unde sunt atat de prins incat uit sa mananc.
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
Chiar acum mă joc Skylines și mi se pare cel mai bine construit (heh) city builder de până acum. Să fiu sincer, nu mă așteptam, deși auzisem de bine despre Cities in Motion.
LE:
Azad începe să mă prindă tot mai bine. Bine bă, Tyranny e RPG-ul izometric relevant scos de Obsidian în ultimul deceniu.
LE:
Azad începe să mă prindă tot mai bine. Bine bă, Tyranny e RPG-ul izometric relevant scos de Obsidian în ultimul deceniu.
"Screams of a billion murdered stars give life to the night's peace. While we cling in desperation to the few spinning stones we call worlds."
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
8. Spec Ops: The Line (2012)
Un shooter care mi-a plăcut incredibil de mult, cu o poveste foarte bună (mai ales finalul). Pretty heavy themes in it, deși inițial pare ceva generic despre război și lupta dintre bine și rău and all that good jazz. Protagonistul nu mi-a plăcut în mod special, dar m-am atașat foarte tare de celelalte două personaje secundare. Arată și destul de bine jocul, not very hard to play și are și partea de co-op și multiplayer (deși nu știu cât de multă lume le mai joacă) care mie mi se par destul de mișto.
Un shooter care mi-a plăcut incredibil de mult, cu o poveste foarte bună (mai ales finalul). Pretty heavy themes in it, deși inițial pare ceva generic despre război și lupta dintre bine și rău and all that good jazz. Protagonistul nu mi-a plăcut în mod special, dar m-am atașat foarte tare de celelalte două personaje secundare. Arată și destul de bine jocul, not very hard to play și are și partea de co-op și multiplayer (deși nu știu cât de multă lume le mai joacă) care mie mi se par destul de mișto.
Every machine is a smoke machine if you operate it wrong enough.
Full-time quote-happy-tagger.
Full-time quote-happy-tagger.
Re: Game Draft XV - The Best Games of the Decade (Alegeri)
I know! Am de gand sa termin candva si Pillars of Eternity, dar ala nu are personalitatea lui Tyranny. It's still decent, dar Tyranny takes it to a different level. Dar Mask of the Betrayer ramane my Obsidian love, still. <3TG wrote: ↑28 Feb 2019, 19:31 Chiar acum mă joc Skylines și mi se pare cel mai bine construit (heh) city builder de până acum. Să fiu sincer, nu mă așteptam, deși auzisem de bine despre Cities in Motion.
LE:
Azad începe să mă prindă tot mai bine. Bine bă, Tyranny e RPG-ul izometric relevant scos de Obsidian în ultimul deceniu.
Who is online
Users browsing this forum: Semrush [Bot] and 31 guests