Baieti, fete, camarazi, everybody, azi am devenit jucator adevarat! I got good, ba! De vre-o doua saptamani m-am tot luptat cu DS1, dar azi l-am dat gata! Si nu oricum, in still mare, jumatate din lupta finala cu Gwyn am fost maestru parry/riposte! Sa ma fi vazut cineva in furnalul primei flacari cum ma luptam de maiestuos, fara nici un stres, eram numai bun de portret in ulei pe panza!
Mi-a adus aminte lupta finala de prima data cand m-am intalnit cu un black knight, in Undead Burg, la inceputul jocului. Dupa ce m-a ciomagit ala de vre-o cateva zeci de ori la rand, am zis ca dezinstalez jocul! La primul backstab reusit asupra necuratului s-a umflat pipota-n mine mai ceva ca obrajii basiliskului, asa ca am continuat corvoada! Si Gwyn asta de final cu care m-am jucat ca pisica cu soarecele, nu era un simplu cetatean cavaler, nu, asta era tata lor, cu sabia inflacarata si inima plina de cenusa! Si io, care ma incurcam in butonane la inceput, apasam pe butonul de heal in loc de ala de fuga, eu l-am doborat!

Sa-mi faceti statuie ca merit! XD
Nu mai conteaza ca pana sa ajung mare campion mi-am facut draci cu jocul 1000 la puterea nspe catralioane, ca mi-au trebuit doua randuri de walkthrough-uri sa dibuiesc cararea, dar l-am dat gata!
Acum ca ma gandesc retrospectiv, parerea mea initiala, ca e un joc nemilos, intimidant de voluminos, dificil, si mult prea secretos cu ce anume ai de facut, "questuri", etc., era o parere.. partial pripita.. aproximativ. Dificil este, e un joc unde ai nevoie sa faci atentie la executie, dar e si dificil de navigat, fara informatii de pe internet trebuie sa ai timp si rabdare imensa. Dar chiar daca ai citit si vizualizat tot continutul posibil si imposibil, tot nu inseamna ca nu o sa mori. Dar macar mori pe cararea buna!
Apropo de spoiluit, pt. mine as spune ca e si mai fun si mai acaparant odata ce te-ai informat, mie nu mi-a stricat informarea prealabila explorarea.
Ziceam ma sus ca l-am citit initial ca ar fi un joc masiv, acum imi dau seama cat de micut e, ca volum. Fiecare zona e mai mult un prototip, gen un proof of concept, o schita. Dar pe de alta parte, cum e gandit, mai degraba ca un puzzle de orientare, planificare si executie decat un rpg classic, dimensiunea si constructia hyper dungeon-crawler-like e numai potrivita. Si e dungeon crawler de labirint 99% din timp, chit ca pari a naviga un oras, sau o padure, sau ca escaladezi un esafodaj, in realitate peste tot e tunel presarat cu luminisuri si camere. De-asta, cand realizezi cum sunt legate intre ele, e foarte satisfacator. Dar poate fi si enorm de dificil in orientare.
Are si o frumusete aparte, toata geografia si constructiile. Faceam turism de final de joc prin Kiln of the First Flame, si imi imaginam ca poate e o centrala atomica dezafactatata caldarea aia, sau interpretarea dark fantasy a uneia; combinatia de oboseala, excitment, si toate informatiile pe care le acumulasem pana atunci despre joc, imi imaginam ce poate fi cu toata pleiada de zone, de geografii diferite. Intre Ash Lake, care e ca un paradis decazut, frumos, linistit si trist pana la Blight Town, construit intr-un mare cilindru care cine stie ce rol sa fi avut, bunker, put, etc. care e absolut dezgustator, apoi ai Anor Lando, cu arhitectura neoclasica/gotica. Si fire link shrine, care e perfect ca hub central, chit ca si acolo ai de furca cu orientarea la inceput. Sau Sen's Fortress, unde de abia astepti sa ajungi dupa cinematicul cu uriasul care trage lantul si ridica poarta, dar cand ai ajuns acolo habar nu ai cum sa navighezi!
E creepy, e majestic, e dezgustator, e intrigant, e linistit, e stresant, dar e foarte acaparant daca rezisti sa nu faci rage quit. Rar mi s-a intamplat sa ma prinda miezul noptii in fata calculatorului dar cu DS1 am patit-o. Cred ca ajuta si faptul ca reiei multe zone extrem de des ca noob, ai timp sa-ti imaginezi, sa-ti construiesti treptat o harta mentala cu geografia, si te intriga si mini lumea asta a jocului, parca ar fi mai mult in spatele ei, parca ar fi mai mult decat random. Parca ar fi ruine ale unei civilizatii pierdute, parca ar fi ceva mai superficial, parca ar fi ceva cu mai multa carne pe oase.. Cred ca poti interpreta geografia si arhitectura si simbolic daca vrei, si ajuta si personajele si putinele conversatii pe care le porti. Eerie, eerie little world. Trebuie sa ma arunc la niste video-uri cu lore pe youtube.
...
Cel mai fain boss pt mine, si de fapt bosul pe care l-am resimtit ca bos de final, mult mai tare decat Gwyn, a fost Artorias. Artorias e un boss introdus cu unul din expansionurile jocului, si cred ca a fost gandit sa te scoata din tabieturile vechi pe care jocul vanilla ti le-a format. Dau dovada de "inteligenta" si bosii din jocul de baza, dar Artorias mai ca pare ca te citeste! Cand crezi ca ai un moment de respiro, ca poti sa bei un clondir de foc si sa-ti regenerezi sanatatea, atunci se arunca in atac! Si parea ca se retrage norocitul! Pui prea multa distanta intre tine si el? isi da buff! Ai pus pe tine o debara de haine groase si abia te misti?! E mai tanc decat tine, si cand te ia la cutit ramai fara stamina imediat! Te-ai dezbracat in cucul gol si esti mai agil ca un alergator la 100 de metri?! Tot te prinde daca nu faci atentie, daca nu recunosti cu ce atac se pregateste. Aproape ca pare sa stie cata stamina si health ai, cand esti mai vulnerabil si atunci preseaza! Si colac peste pupaza, nu cheat-uieste, tot arsenalul de miscari e gandit bine, poate fi evadat, exploatat, dar trebuie sa faci atentie maxima.
Cu alti bosi poti sa faci spam pe butonul de atac, de exemplu cu Four Kings daca te imbraci gros nici nu ai nevoie sa parezi, cu un palos upgradat esti boier. Dar cu Artorias nu te joci, adica ba tocmai ca te joci, te obliga exponential mai mult decat alti bosi sa faci atentie, sa-ti alegi gear-ul bine, sa fii prezent.
De asemenea, un alt exemplu, spre deosebire de lupta cu Ornstein and Smough unde descoperi strategii la limita cheese-ului (cum sa folosesti resturile de coloane ca sa nulifici atacurile executionerului Smough, de exemplu) lupta cu Artorias pare ca nu poate fi exploatata pe baza de probleme de AI, pur si simplu, trebuie sa gasesti momentele perfecte de dodge, parry, cand sa ataci, cand sa faci heal, etc. E un duel perfect.
Multe alte lupte cu bosi pot fi rushed, sunt murdare, cateodata e neclar ce se intampla, camera e destul de nasoala cateodata, poti sa fii pierdut in spatiu; se poate degenera in morti unde nu stii de ce ai murit, poti sa poti iesi invingator fara sa simti ca ai citit si inteles bosul.
Dar cu Artorias nu am invins decat cand am inteles cu adevarat cum se comporta.
...
Explorarea e insa frustranta la inceput si fara sa devina rewarding ulterior. De exemplu, Blighttown, upper level, care e un mini cosmar de navigatie, sau in general probleme de genul chei mult prea bine ascunse, si nu numai ca sunt cheile ascunse dar nici nu stii ca iti trebuie. Sau.. "quest"-urile. Trebuie sa dai in carti de tarot sa despici unde trebuie sa te duci, ce sa faci, ce vor de la tine npc-urile mai prietenoase.
De exemplu, exista un personaj care iti poate deschide o scurtatura intr-un labirint cu lava, Izalith, scurtatura care iti trebuie ca sa poti indeplini un alt "quest", quest care, iarasi nu ti-l explica nimeni, e aproape suprarealista expozitia intregii povesti; ok, deci trebuie sa o servesti cu 30 de humanity pe o tanti spider lady. Care umanitate e o resursa greu de gasit si e utila, poate fi folosita si ca heal item. Si nu ca ti-ar spune "quest" giver-ita - da-mi umanitate, boss, sa-ti deschida tanti cararea, sau macar mersi de resursa, ia de-aici bacsis o scurtatura. Nope! Nici Macar nu vorbeste inteligibil, pe engleza gen, decat daca, fara sa ti se spuna, pui un obiect intr-un cuib de cioara, dai restart, iei un inel din cuibul unde ai depozitat obiectul, il pui pe deget, sa te duci fix la sufletu'n praznic inapoi in izalith si atunci poti sa intelegi ce zice spiderita. SDar in nici un caz nu are ceva concret de spus despre quest! FUCK!
...
Dar cu toate ciudateniile, e foarte acaparant. Si eu sunt genul care daca am optiunea sa joc pe easy, joc pe easy. Asta nu a fost easy, dar a fost foarte memorabil, si deja ma gandesc sa incerc si ds3 si nici pe ds1 nu-l dezinstalez!
TLDR: Am terminat DS1, caut pe cineva sa ma ciopleasca in piatra pt ca sunt un erou!

Foarte misto joc, ciudat, dificil in orientare, dificil cu lupta, obtuz cu multe aspecte pe care jocurile "normale" le servesc gratis, dar fain rau.