Greatest Gaming Moments Draft

[TG]

Oh, eu credeam că da. Chiar, ar trebui stabilit. Sincer, cred că e mult mai bine să avem voie, astfel e un draft al momentelor și nu al titlurilor.

Also, ne0lith, bine bă!

[ne0lith]

Also, ne0lith, bine bă!

Thx, chiar ma mir ca nu l-a mai luat nimeni.

[juve3332]

phpBB [video]

De asta ii era frica, dar nu scapa!!!! Sper ca video-ul e bun, nu-l pot vedea acum. Unul dintre cele mai inaltatoare momente, hehehe...

[Mahdi]

Chiar asta era alegerea mea iniţială, dar - cum s-a mai discutat de multe ori pe vechiul forum despre acel moment - mi-era frică să nu fiu considerat lipsit de imaginaţie. Noroc că există momente superbe în Thief pentru toţi participanţii.

[ola small dickie]

2. Duke Nukem 3D - paying strippers for tits - SHAKE IT BABY!

In a doua jumatate a anilor 90 pentru un omusor care se indrepta vertiginos spre buletin ţâţele erau foarte valoroase, in principal pentru ca erau cam rare. Pretuiam foarte mult niste jocuri de carti erotice (pe care le-ati admirat si pe forum), niste casete vhs cu filme porno si niste reviste. Netu inca nu era infipt in PC, mainile mele inca nu se infigeau in tâţe adevarate, la tv nu prea gaseam. Noroc cu Duke. Vazusem eu prin nivelul ala niste postere, niste afise cu femei. Adevarul e ca ma bucuram si doar cu alea. Insa nu erau decat preludiul, niste firimituri care m-au dus ca pe hansel si gretel spre barul cu femei care coborau din tavan pe o lumina rosiatica ca niste ingeri din cer. Ingeri ce dadeau din cur. Lumina aia rosie.....miscarile lor...si apoi TASTA SPACE. Magistrala tasta space. Le-am dat bani. Mi-au shakeuit ţâţele. Un moment de neuitat. You wanna dance?

[Michilangelo]

2. Vista Point in padurile din Myrtana - Gothic 3

Porniti clipul si imaginati-va ca va plimbati prin padurea de mai sus. Alte detalii sunt inutile.

phpBB [video]

[Stokkolm]

Trebuie sa cureti mai intai zona de mistreti si lupi daca vrei sa asculti Vista Point mai mult de cateva secunde consecutiv.

[Mahdi]

2. Coborârea în Ash Lake (Dark Souls)

Revin mai târziu cu descriere; sunt la lucru.

[Michilangelo]

Trebuie sa cureti mai intai zona de mistreti si lupi daca vrei sa asculti Vista Point mai mult de cateva secunde consecutiv.

Heh, bine zici. Cateodata incerc sa ii omor inainte sa inceapa cantecul ala de lupta care in timp devine aproape la fel de enervant ca alarma de la telefon.

[TG]

Lasă, cine a jucat înainte de patch-uri, la apariție, știe că muzica de luptă era o necesitate absolută. În funcție de schimbare îți dădeai seama când sare ceva la tine din iarbă, altfel nici nu puteai emite pretenții în lupa cu mistreții. Era pe principiul ”dacă dă el primul te-ai supt, dacă dai tu primul ai o oarecare șansă să supraviețuiești”.

[ne0lith]

2. Mafia: The City of Lost Heaven (2002) - Ending

Spoilerele le-am trecut in taguri. Desi nu mai tin minte multe detalii ale povestii, sfarsitul mi-a ramas intiparit in memorie si acum, la aproximativ 12 ani de cand am jucat Mafia pentru prima si singura data.

Spoiler:

Jocul urmareste povestea unui taximestrist integru al anilor 30 care, prin prisma unor imprejurari accidentale, are ocazia de a se alatura unei organizatii mafiote deosebit de influente, condusa de familia Salieri. Desi reticent initial, perspectiva unor castiguri fabuloase il ademeneste pe un drum al decadentei in cursa pentru putere, un drum aparent fara intoarcere. O schimbare apare insa dupa cativa ani de activitati infractionale cand, dezamagit de alegerile facute, personajul principal contacteaza un detectiv dispus sa il inscrie intr-un program de protectie a martorilor si sa ii ofere o pedeapsa redusa semnificativ in schimbul informatiilor.

Aceasta intelegere duce la prabusirea intregii familii Salieri si le asigura atat personajului principal, cat si familiei sale, identitati si vieti noi, intr-un oras indepartat. Totul merge ca pe roate, pana cand, multi ani mai tarziu, personajul principal este gasit si executat cu sange rece pentru tradarea Mafiei. Este tipul de sfarsit dulce-amarui perfect, nelasand personajul principal sa scape de pacatele trecutului. Don Salieri sends his regards.

phpBB [video]

[TG]

2. Întâlnirea cu SHODAN (System Shock 2, 1999)

Spoiler for :

Nu cred că mai era nevoie de spoiler... E o alegere cam evidentă dar mă gândesc că e și cea pe care am șansa cea mai mare să o văd în lista altcuiva.

[Stokkolm]

Ca sa grabim lucrurile, Raptor poate posta oricand, iar eu o sa revin cu ambele alegeri mai tarziu. Am incredere ca Raptor nu ma va jefui...

[TG]

S-au grăbit lucrurile de s-au împiedicat.

LE:
RaptoR a zis să-l sărim, dar timpul i-a trecut oricum, practic Stokkolm trebuie să-și pună ambele alegeri.

[Stokkolm]

2. The SCUMM Bar (The Secret of Monkey Island)



3. Star Wars KotOR party confrontation - dark side

Fara sa intru in spoilere, pot sa spun ca cele mai interesante momente din KotOR, chiar mai mult decat "the twist" sau decat lupta finala, sunt cele cand jucatorul ia niste decizii care incalca total principiile morale ale unor membrii ai party-ului. Exista un astfel de moment care duce la niste consecinte de-a dreptul dramatice. Aici va puteti opri din citit pentru ca urmeaza spoilere, chiar si pentru cei care au terminat jocul pe light side.

Spoiler:

Ma refer la momentul cand jucatorul il "hipnotizeaza" cu puterea fortei pe Zaalbar sa o omoare pe Mission. The most morally cruel thing you can do in a game.

phpBB [video]

[ne0lith]

Stokkolm, ai doua alegeri de facut. Bro.

LE: Owait, erai pe topic, presimt un edit.

[Stokkolm]

Bump.

[TG]

3. LeChuck fight & ending (The Secret of Monkey Island, 1990)

[ne0lith]

3. Planescape Torment (1999) - What can change the nature of a man? Last answer

Intrebarea sta la baza uneia din cele mai bune povesti din istoria jocurilor video. Planescape Torment te pune in pielea unui protagonist plin de cicatrici si tatuaje ce se trezeste la morga, amnezic. Ca un om devenit nemuritor, ce a trait mii de vieti uitate la fiecare reincarnare, principala sa dorinta este sa dezlege misterul situatiei neobisnuita in care se regaseste. Si nu in ultimul rand, sa isi redobandeasca mortalitatea, fiind macinat de regrete pentru pacatele din vietile anterioare, care ii sunt dezvaluite pe parcurs.

In calatoria sa prin multiversul Planescape, o lume in care gandurile si convingerile se pot materializa, personajul principal se loveste de numeroase ori de intrebarea din titlul alegerii, intrebare ce naste de fiecare data dialoguri filosofice scrise cu o maiestrie deosebita. Jocul este de o profunzime extraordinara, reusind sa ajunga la un nivel rar intalnit pana si in literatura sau filme. Imi este cu atat mai greu sa aleg un singur moment legat cu cat nu ar spune multe celor nefamiliarizati cu povestea, iar cei care deja au jucat jocul stiu deja ca acelasi standard de excelenta e pastrat pe toata durata jocului. Asa ca aleg unul din foarte multele momente pe care le-am luat in calcul, il voi adauga ca si quote momentan pentru ca e doar o portiune de dialog. Cei care au jucat jocul vor intelege perfect trimiterile, iar ceilalti...puneti mana si jucati jocul, bah. Citatul ales apare la finalul jocului si sumarizeaza perfect evenimentele de pana atunci.

Spoiler:

Main:

"If there is anything I have learned in my travels across the Planes, it is that many things may change the nature of a man. Whether regret, or love, or revenge or fear - whatever you believe can change the nature of a man, can. I’ve seen belief move cities, make men stave off death, and turn an evil hag's heart half-circle. This entire Fortress has been constructed from belief. Belief damned a woman, whose heart clung to the hope that another loved her when he did not. Once, it made a man seek immortality and achieve it. And it has made a posturing spirit think it is something more than a part of me."

Some bonus quotes for fun:

"I wonder what it was I said that made Death reject me"

"Time is not your enemy. Forever is."

Ar mai fi si momentul in care iti iei adio de la Fall-From-Grace. Si multe altele. Fuck, as putea pune da copy paste la tot scenariul jocului. E mai poetic decat majoritatea operelor literare.

[RaptoR]

Scuzati de intarziere. Va anunt de pe acum ca am destul de putin timp liber, asa ca oricand va fi randul meu, puteti linistiti sa ma sariti. Promit solemn ca voi pune toate alegerile pana se va termina faza de postare si ca nu veti astepta dupa mine faza de dueluri. Multumesc!

2.First Diablo kill on Hell (Diablo 2)
Nu stiu altii cum sunt.. oh fuck it. Diablo 2 a fost unul dintre jocurile copilariei mele. Inca il mai joc atunci cand am cateva zile libere si nimic altceva care sa-mi capteze interesul. Sigur, nu e un RPG in adevaratul sens al cuvantului, insa tocmai goana dupa iteme si lvl-up-uri face din el jocul cu cea mai mare rejucabilitate, dupa parerea mea, din istorie. Iar asta devine foarte clar abia dupa ce incepi sa joci pe Hell. Daca in 90% dintre jocuri un nivel mai ridicat cere doar o mai buna stapanire a mecanicilor jocului, in Diablo 2 dificultatea Hell nu se rezuma doar la asta, ci si la zeci, poate sute de ore destinate doar farmarii itemelor. Vroiam initial sa aleg lupta cu Baal, insa fuck it, e mult mai rewarding atunci cand castigi lupta, pe cel mai inalt nivel de dificultate, cu cel al carui nume il poarta jocul.
Dupa cum ziceam, satisfactia nu vine doar din faptul ca l-ai omorat, ci din faptul ca stii foarte bine cate ore ai dedicat jocului pentru a ajunge in acel punct. Seria Diablo a fost, si, sper eu, va continua sa fie o cursa nebuna dupa iteme. A fost jocul care ti-a dat o palma zdravana daca ai vrut sa grabesti lucrurile si sa ignori regulile. Diablo 2 a fost unul dintre cele mai rewarding jocuri create vreodata. Iar momentul in care Diablo atinge pamantul pe Hell e un orgasm vizual. Atat.


3.The first time I played Super Mario World on SNES
Daca nu mi-as gasi timpul pentru descriere probabil ca multi dintre voi ati ridica o spranceana in semn de uimire. Asa ca o sa incerc sa mi-l gasesc. Era prin 1995, daca-mi aduc bine aminte. Nu mai stiu exact pe ce post tv era, insa exista o emisiuni in care cei care sunau de pe un telefon digital fix (destul de rar in vremea aia) puteau juca super mario world in direct. Nu-mi aduc aminte nici macar daca era un post de la noi, sau strait. Tot ce-mi aduc aminte era faptul ca ma captivaze. Aveam pe atunci un HC90, iar grafica colorata, in 8 biti ma uimea. Visam si eu la ziua in care puteam juca asa ceva. Internetul nu exista, asa ca nu aveam de unde sa stiu de Super Nintendo sau de alte console. Singura mea legatura cu consolele era un prieten de-al unui prieten care avea un Nintendo cu niste jocuri naspa.
Fast Forward one year si tatal meu vine acasa de ziua mea cu o cutie mare pe care scria Super Nintendo. Nici macar nu aveam habar de faptul ca jocul vazut de mine la televizor rula pe asa ceva. Aveam alte jocuri. Fast Forward inca un an. Aud ca cineva din oras avea si el Super Nintendo. Ma duc la el cu jocurile mele pentru a face schimb (generatia 2000+ nu va sti niciodata ce inseamna schimb de casete). Pun mana pe Super Mario World. Ajung acasa. Bag caseta in consola. Nu exista nimic pe lumea asta care sa compare senzatia de a juca acel joc pe care il vazusem la televizor de nenumarate ori si dupa care tanjeam. Cred ca am jucat 20 de ore non stop certandu-ma cu ai mei de cel putin 10 ori in acest timp. Insa nu ma puteau opri. Eram invincibil. Trebuia sa o salvez. Printesa. Inca un nivel...