Forum LEVEL

Kingdome Come Deliverance.
M-a prins rau de tot jocul asta. De ani de zile n-am mai patit asta.

am ajuns pe la jumatate din ce imi dau seama. E adevarat ce zice juve, dar o sa ma tin de el pana la capat.

Mda, cred că merge în detrimentul jocului că nu poți muri, ci ești transportat în dimensiunea aia. Lucrurile noi legate de gravitație și dimensiunile fizice se termină foarte repede, nu am simțit că s-a schimbat ceva semnificativ în privința asta de la început, de când îți sunt "prezentate". Zborul e destul de meh, cred că singurele secțiuni care mi-au displăcut în mod special. În schimb mi-au plăcut foarte tare frânturile din transmisiunea radio.

Palworld. Send help.

Balatro. Am 29 de ore în el deja, la două săptămâni de când s-a lansat. Un roguelite chiar adictiv. Dar cred că mă mai domolesc puțin - am cam câștigat cu toate deckurile de bază pe dificultatea cea mai mică, acum îmi rămâne să deblochez și restul treptelor.

Pacific Drive alternativ cu Kingdome Come Deliverance.
Pacific Drive e surprinzator de bun desi destul de dificil. Oricum clar va concura la categoria cel mai original joc al anului.
În Kingdome Come am pus deja vreo 30 de ore si sunt absolut cucerit de joc.

Ah da, am mai inceput sa joc si Star Wars Dark Forces Remasterd de la meseriasii Nighdive Studios. A facut un amic un share la kitul de pe GoG si nu aveam cum sa refuz. Apropo, asta este inca un motiv pentru care iubesc GoG si anume ca poti sa faci share de jocuri cu prieteni etc. Totusi 30 de euro pentru acest remaster mi se pare mult indiferent cat de reusit e.

Am incercat sa joc Deus Ex - Invisible War.... nu. Chiar am vrut dar... nu. Pacat de cateva lucruri bune rasfirate prin el

M-am apucat acum 2 zile de True Stalker mod pentru Stalker - Call of Pripyat. E excelent optimizat, plin de animatii noi, are un UI excelent si o poveste complet noua. E primul mod pe care il simt 'next gen'. Foarte user friendly, streamlined pe alocuri, fara complexitatea absurda a unor moduri de Stalker ce vireaza spre crafting si hobo-economy. Recomand

Se destrama elex 2 in ultimul hal in ultimul capitol, doar vreo cateva quest-uri disponibile si in toate trebuie sa te bati cu sute de inamici damage sponge. Ori jocul nu si da seama cat de infect e combatul, ori o face intentionat, in sila.

E o performanta sa faci asa incat ajuns la final cu stats mega mari si arme mega bune, sa simti ca esti la fel de slab ca la inceput pentru ca inamicii au tone de health. Abia prin punctul asta reusesti sa omori dintr o lovitura un rozator amarat.

Habar n am cum oamenii astia reusesc sa nu faca niciodata un combat ok. In locul lor ma dadeam batut de mult si copiam unul din alt joc, cplm.

Magicake wrote: 7 May 2024, 14:51 Se destrama elex 2 in ultimul hal in ultimul capitol

Elex 1 pe mine m-a prins; desi tot se duce naibii spre final. Mi s-a parut cool rau amestecul de SF cu medieval post-apocalyse a la Strugatski. Elex 2, in schimb, arata ca o tentativa de MMO transformata in singleplayer. Inteleg ca nu merita sa ma obosesc cu el.

Acum 2 saptamani mi-am reinstalat Gothic 1 (cu Community patch) in incercarea de a-l termina. Din nou, capitolul 1 cu factiunile, explorarea coloniei - totul minunat, ca apoi din capitolul 2/3 povestea sa devina cea mai generica si intinsa chestie. Nu ajuta nici faptul ca combatul e ca datu cu paleta dupa muste. Pot in continuare sa apreciez ce a reusit sa faca joculetul asta pentru 2001 (NPCuri cu rutine, vreme dinamica, reactivitate) dar nu stiu daca a 'invechit' asa bine.

Ceva jucatori de Gothic 2 pe aici? Scuzati daca par eretic, dar povestea e ceva mai buna acolo?


PS: Acum ma joc Red Faction 1; prima oara de cand l-a dat LEVEL cu revista (2005ish). Am descoperit ca amintirile mele adolescentine cu bubuit pereti si 'uaiplm ce tare' sunt muuult exagerate; engine-ul permite doar cateva escapade si jocul e foarte liniar, fara posibilitatea de a-ti detona creativ rute. Overall e mistocut; ca orice shooter din era 2000-2005 are atmosfera la pachet.

Sincer nu prea mai tin minte povestea din Gothic 2 ca l-am jucat ultima data acum vreo 15 ani, stiu doar ca te trezesti amnezic si trebuie sa o iei de la capat ca ultimul parlea. In schimb atmosfera si lumea mi-au ramas adand intiparite pe creier.

In schimb am reinstalat recent Gothic 3 cu toate patch-urile si tot ce e necear pentru o experienta smooth as butter. Superb joc, iar in opinia mea, asa reparat cum trebuie, e acolo fix langa Gothic 2

sleepknot wrote: 13 May 2024, 11:44 Ceva jucatori de Gothic 2 pe aici? Scuzati daca par eretic, dar povestea e ceva mai buna acolo?

Întrebarea nu este tocmai potrivită. ”Povestea” în oricare joc PB nu reprezintă decât un vehicul (rablagit dar cu ceva farmec) care te împinge în miezul de drept al jocului. Povestea e bună în misiuni individuale, atât prin plasarea și evoluția lor în lumea jocului (având impact asupra ta), cât și determinată de capacitatea ta de a folosi indiciile vagi ce îți sunt oferite într-un mod imaginativ. Acest lucru se aplică și în cazul personajelor, unde ține tot de tine să umpli golurile, lucru cred ușor de observat din câte de multe linii de dialog are principalul personaj negativ din Old Camp.

Deci povestea e mai bună în Gothic 2, dar poate nu după definiția pe care ai aplicat-o. Din contră, aș zice că e o schiță și mai generică pentru misiunile propriu-zise, numai că mult mai dezvoltată, deoarece lumea e semnificativ mai mare. De altfel G2 e exact dimensiunea perfectă de RPG open world, nu cred că există alt joc de gen mai bine închegat.

sleepknot wrote: 13 May 2024, 11:44 Nu ajuta nici faptul ca combatul e ca datu cu paleta dupa muste.

Cred că primele 2-3 ori când am parcurs jocul aveam aceeași părere. Acum consider sistemul de luptă (melee desigur) din unele jocuri PB excelent, nu-mi pot imagina cum ar fi fost mai bine. Mă refer aici la primele 2 din seria Gothic și primul Risen (cu mențiuni onorabile pentru vodoo din Risen 2). Mi-a luat foarte mult să-l am la inima, dar odată ce l-am înțeles în modul lui stânjenitor de a fi, a devenit foarte distractiv. Nu zic că ar fi valabil la tine, doar că nu merită evitat G2 din cauza asta, puțintel mai bine pus la punct oricum.

Legat de ELEX și ELEX 2, nu am încercat încă 2-ul (nici nu știu dacă o voi face), dar primul a fost partial genial, împrumutând ce trebuie din elementele anterioare PB și venind cu jetpack-ul care a fost exact găselnița potrivită. Nu știu ce a fost acolo, eu o să-i zic reciclare bulănoasă.

La tot ce a ținut de open world însă... a luat exact ce nu trebuie din elementele mai noi ale genului. De altfel, dacă PB nu ar fi încercat atât de mult să-și modernizeze jocurile cu cele mai imbecile elemente de gameplay apărute, acum probabil că ar fi fost într-o situație mai fericită. S-a cam dovedit că studiourile care și-au format un grup decent de fani înrăiți pe care i-au alimentat corespunzător au rezistat mai ușor în timp. Nu găsesc informația cu ușurință, dar tare curios sunt câți dintre oamenii care au lucrat la ELEX 2 au jucat măcar Gothic.

Nu mai tin minte in care joc din seria Dizzy ajungeai intr-o camera in care o gaseai pe Daisy, sub efectul unui blestem, marita incat abia incapea in camera, si trebuia sa-i dai un item sau o potiune ca sa o readuci la marimea normala. In momentul acela am avut cea mai bizara teroare existentiala legata de Dizzy-ul meu, imi era frica sa ma aproprii sa-i dau potiunea, daca ma storcea? de ce e asa mare? pot sa ajung si eu asa mare? daca ajung si eu blestemat dar la mine blestemul se defecteaza si ma umflu in continuu pana nu mai incap in camera si imi pleznesc toate organele interne?

Inca tin minte acel sentiment fizic dupa aproape trei decenii, si l-am mai intalnit doar de doua ori de atunci: in Adventure Time S09E19, episodul cand Jake e blocat intr-un time loop, si se paradoxeaza in afara existentei cand Finn ii intrerupe loop-ul



Nici nu stiu daca e cazul sa explic, it's just weirdly unsettling.

Si acum iar in Patrick's Parabox, un Sokoban recursiv excelent, dar care ma baga in teroare cand imi vad personajul dublat / triplat / etc, miscandu-se in paralel cu mine in afara cutiei in care ma aflu, sau spawnand versiuni infinite pentru ca am impins cutia din care eram in afara ei si am generat un level breaking paradox. Urm, cred ca mai bine las trailerul sa explice mecanica.



In fine, ce voiam defapt sa intreb, are vreo denumire acel sentiment? Il mai are cineva sau doar eu?

classic fat people hater syndrome

poate e o formă de megalofobie? te-a traumatizat Alice in Wonderland când erai mic?

Ia exemplu de la pasarea asta, vede ca potentiala nevasta e de vreo suta de ori cat el, nu-i pasa. What a boss.

https://youtu.be/5jbvlSKZ58E?si=nuEocxO58ZjKXuZq

marvas wrote: 5 Jun 2024, 07:36 classic fat people hater syndrome

Mahdi wrote: 5 Jun 2024, 10:41 poate e o formă de megalofobie? te-a traumatizat Alice in Wonderland când erai mic?

Nu si nici American McGee's Alice sau alte jocuri cu giant bosses.

Mi-am amintit ca mai patesc asta foarte des in Baba is You; cand fac o greseala si nu ma pot misca (Wall is You) dar mai ales in nivelele cand controlezi brusc mai multe spriteuri simultan dupa ce te transformi in ele, simt ca-mi cade sufletul inexistent intr-o gaura neagra timp de 1 secunda.

Closest I could find is: https://phobia.fandom.com/wiki/Verzephobia

Dar n-am avut probleme in Doki Doki Literature Club

I'm dumb, n-am citit negatia

For some Verzephobes, the phobia is not triggered by intentional glitch-like effects, such as those in the game Doki Doki Literature Club, if they are aware that they are intentional. Others will be terrified of media with said effects and avoid it at all costs.

Marar cand vede una bucata lușcoș

Adevarat, varza imi cauzeaza greata doar cand o miros. Dar ce treaba are?

edit: bine, acum ca am cautat ce inseamna si am vazut ca-i cu varza, si am recitit numele fobiei, ok, bv, ia un punct de la mine.

N am auzit in viata mea de luscos