Forum LEVEL

3. The Talos Principle

https://i.ytimg.com/vi/kB4KoEIzgIQ/maxresdefault.jpg

Cu o grafică urîtă cu spume, lipsită de personalitate, vine un puzzler care fură cu nesimțire tot ce s-a făcut vreodată plăcut în materie de puzzle-uri, într-o lume de joc care pare alcătuită din ce a avut de eliminat Myst după o clismă zdravănă. Ca nesimțirea să meargă pînă la capăt, se îmbracă în haine pseudo-filosofice și încearcă să se joace cu capul tău în cel mai ieftin mod posibil, demn de intriga serialului Lost. Dintre toate crimele pe care le poate comite un puzzler, alege să le înfăptuiască pe cele mai grave: e plictisitor de pute și la fel de inteligent precum un test grilă cu alegeri multiple la filosofie și logică.
E ok, mai dai cu japca, da' ca să te califici drept valabil trebuie cel puțin să ai simțul umorului și puțintică autoironie. Ești un joc, ce naiba!

4. X-COM: Enemy Unknown



Ai zice că în 2012 s-ar fi potolit lumea cu frica de Armaghedon și echipele care dezvoltă jocuri video de strategie/tactică pot să se concentreze liniștite pe zonele unde nu s-au înregistrat progrese notabile în ultimii 20 de ani: AI, dinamică de joc, algoritmi inteligenți pentru 'ajustarea' situației în timp real, simularea unei invazii extraterestre coordonate, care-și schimbă prioritățile în funcție de ce face jucătorul, set aleator de 'misiuni' paralele, care reflectă reacțiile agendei aliene în funcție de deciziile strategice ale jucătorului.
Ai zice că nu e nevoie de set pieces și reinforcement-uri ieftine, de 'alea iacta est' la început de rundă. Ai zice că libertățile pe care ți le puteai lua cu inventory-ul în primele titluri erau ceva bun. Ai mai zice că probabil tranziția spre finalul unei campanii ar putea fi punctul culminant, un railway strate-shooter lamentabil.

Dar, uitîndu-te la Enemy Unknown, n-ai mai zice nimic și, cu ochii în lacrimi, ai băga un UFO și TFTD în lanț, doar să-ți ștergi de pe retină șutul brutal, recepționat într-un colț drag al copchilăriei. Despre continuare, nici nu mai zic. Ne jucăm de-a hoții și vardiștii prima tură. A doua tură, avem o idee genială: hai să joci tu cu hoții, gogule. Doar că vor fi de enșpe ori mai slabi, îți vom face din fiecare misiune un wave-defending sau offending minigame și vom avea grijă să meargă ca o rîșniță și pe un PC decent, doar așa, fiindcă suntem Firaxis, dezvoltatori tradiționali de jocuri pe console prea retardați să citim un manual de engine de joc și să-l optimizăm cît de cît. Game design at its best, strategie căcălău, tactici de rămîi prost și un AI despre care ai jura că e posedat de vecinul Ștefan a PIIIG.
Cee, te plîngi? Dar e treide, coaie, ce, nu-ți plac efectele de foc și fum?

5. Dead Island (tăt)

6. Wing Commander

7. Curiosity

De ce-uri later.

Vreau și eu, pot?

DA

Sigur, let us hate impreuna!

So many haters on this forum!

8. Game of Thrones (A Telltale Game)

Revin cu descriere.

Ma nebunule, parca ti-a placut ala.

Revin cu descrieri:

5. Dead Island



Pentru că ce ar putea fi mai inspirat decît să altoiești fail-urile din Borderlands (exces de scurmat prin gunoaie, mobi cu level-up inexplicabil de frecvent, obligarea jucătorului să treacă la o armă mai eficientă fiindcă aia care de fapt îi place și cu ajutorul căreia își făcuse un stil de joc distractiv abia mai dă chip damage la cei mai josnici mobi) cu niscai iz de Left For Dead (dar fără focusul ăluia), puțintel Dead Rising (dar numai grotescul, nu și amuzantul) pe un decor de Far Cry, căci, nu-i așa, ce contrast stupefiant între o vacanță în Paradis și o luptă pentru supraviețuire în Infern. Subtilitate ioc, nuanțare ioc, gameplay care pare mai degrabă o caznă repetitivă de hunter/hunted + gatherer. Repetitiv pînă la sînge, cum dai de ceva atmosferă îți amintești că trebuie să faci backtrack pînă la mama naibii printre hoardele de respawnaci să-ți ascuți cheia franceză scuipătoare de flăcări de îți lasă totul flasc, iar 'specialii' numai speciali nu sunt. Nu zic, se pricepe să facă momente bune de tensiune cam în aceeași măsură în care o dă de gard cînd ți-e lumea mai dragă.

Exclusiv pentru masochiști.

6. Wing Commander



Practic, e seria care a băgat Hollywood-ul, mai exact partea lui de rahat, în jocuri. Cu un buget bomastic, acting de tot căcatul și niște mecanici de joc de se-nvîrt Elite și X-Wing vs Tie Fighter pe toate axele de scîrbă și nu știu cîte continuări la fel de retardate ca abominația care le-a dat startul, a reușit să fută decisiv și lumea creatorilor de jocuri, transformînd-o într-un mare slot machine, interesantă cel mult pentru contabili, unde important e să nu-ți asumi niciun risc și să scoți măcar cît ai băgat, nu să lucrezi la abordare, explorînd profunzimea mediului.
Cine s-a încăpăținat să meargă contra curentului (Troika, Looking Glass, Black Isle, Sir-Tech și alții) și-a furat-o din plin, motiv pentru care vezi întreaga vomă de playsafe.

Pînă și Sid Meier's Pirates! din '87 îl face în toate pozițiile, fără atîtea mijloace artistice și financiare. Unde mai pui că papagalul s-a întors și a muls cu vorbe goale și rahat de bivol fonduri cît toate studiourile bune falimentare laolaltă în doar cîțiva ani cu sinistrozitatea aia de Star Citizen. Chris Roberts e un văcar și cine a cotizat pentru jocurile lui e o vacă.

7. Curiosity



Cea mai mare porcărie din istoria a orice legat de jocuri video. Din păcate, a demonstrat că, în linii mari, oamenii sunt din ce în ce mai proști nu merită să li se întîmple nimic bun. Nici nu pot să mă desfășor aici, nici să rîd de așa o glumă proastă nu mai pot.

1. Kalonline (2004)
2. Achaea, Dreams of Divine Lands (1997)
3. Might and Magic IX (2002)
4. Counter Strike: Global Offensive (2012)
5. Bioshock Remastered (2016)
6. Grand Theft Auto IV (2008)
7. Ultra Street Fighter IV (2015)
8. Dragon Age: Origins (2009)

Pregătesc descrieri.

caleb, ar trebui sa alegi cate un joc dintr-o serie, nu o serie intreaga.

Then it's WC 1, Dead Island 1 cause that's where it all began. Am considerat că în cazurile de față it does not make much of a difference, dar cine poate edita, să editeze, ms

caleb wrote:4. X-COM: Enemy Unknown și X-COM 2

cool story, bro

Am actualizat primul post. Caleb, mai ai alegerea 8 de pus, la rând e marvas.

8. Test Drive Unlimited 2 (2011)



Fain primul TDU, combinație destul de ok între arcade și semi-sim, destul de mișto controlul mașinilor, ditamai harta, overall un joc distractiv. Test Drive Unlimited 2 avea teoretic o treabă simplă, deci ce au făcut ăștia? Au luat parțial chestii din primul, peisajele superbe, satisfacția de a lua o curbă bine deși joci un arcade și... cum să zic, dacă iei toți cocalarii și îi pui să îți compună ceva, unul nu va scoate o manea mai manea ca gameplay-ul pe care ți-l bagă căcatul ăsta pe gât.

Voiam și eu ca omul să fac curse și să conduc. Nu frate, trebuie să primesc ceva poveste cretină cu niște maimuțe de personaje și cutscene-uri PE CARE NU POȚI ÎN PLM SĂ LE SARI. Jesus fucking christ, vrei să faci curse? Dar nu mai bine mergi la frizer? La târfe? Ia dute tu și fă poze la mașină ca un dobitoc. Ajungi în sfârșit la un event care îți place, trei minute cutscene, alte trei minute cutscene de prezentare, apoi 5, 4, 3, 2... da' începi în morții mătii?

Aceeași poveste, cursă de cursă, event de event, curscene-uri de un cretinism greu de explicat în cuvinte. Parcă te uiți la o scenă de sex făcută de Bioware over and over and over again. E păcat, pentru că ce face bine, chiar face bine, acest contrast e incredibil de stresant pe tot parcursul jocului. Dacă nu știi cum să îți dai venele pe verticală, TDU 2 e leacul.

Apollyon wrote:

caleb wrote:4. X-COM: Enemy Unknown și X-COM 2

cool story, bro

Thank you kindly, I wish it wasn't true.

So, 8. Heavy Rain



Uitată fie era de tristă amintire a point and click-urilor frustrante și alambicate! Bun venit în viitorul jocurilor adventure, inspirate din thrillere și filme horror de categorie D! Interactivitatea nu a fost niciodată pe culmi mai înalte decît acum, cînd poți să-i scuturi scula protagonistului după pișare cu mișcări energice ale controller-ului avansat Sixxxaxxxis. Apasă clanțe! Învîrte robineți cu mișcări realiste! Deschide capacul tomberonului cum nu l-ai mai deschis în niciun joc! Mai ales, lasă-te purtat de intriga complexă, umple-te de suspans cu un final previzibil de la o poștă - nu e ca și cînd nu există oricum gameplay care MERITĂ și distrage de la expunerea de tot rîsul. Clap, clap, clap, mai faceți din astea, în sfîrșit, după atîtea exclusive lamentabile precum Demons' Souls sau Ni Ko Uni, merită să ai un PS - ca și cînd filmele din seria Yakuza sau MGS nu ne-au plictisit destul! GG!!!

Sunt foarte edgy si amuzante pozele pe care le pui, caleb, dar personal as aprecia mai mult o poza din joc.

Nu stiu ce vorbesti, eu asa tin minte sa fi aratat Heavy Rain la aparitie.

chestr0ny wrote:Sunt foarte edgy si amuzante pozele pe care le pui, caleb, dar personal as aprecia mai mult o poza din joc.

Stai așa să sun la groapa de gunoi să-l caute, să iau niște lipici și să mă rog ca puzzle-ul Bluray să nu frece capul de citire și-ți fac numaidecît un screen.

Oh, wait:

Mahdi wrote:8. Game of Thrones (A Telltale Game)

Revin cu descriere.

So...



Dacă s-ar fi putut, aș fi ales aici aproape toate jocurile de la Telltale pe care am pus mâna. Mă refer la cele făcute după modelul The Walking Dead. Nu pot să le pun pe toate, așa că mă mulțumesc cu ultimul care a făcut să-mi sară muștarul: Game of Thrones.

În principiu îmi place ideea asta de film interactiv, pe care să-l joci relaxat în fotoliu. Totuși, încă de la Walking Dead Telltale și-a apropriat un gimmick care îmi este cât se poate de antipatic: alegerile "grele", care chipurile arată un joc matur, cu poveste serioasă. Când am jucat la lansare Witcher 2, am fost sedus de ideea asta. Iată o poveste grea, realistă, lipsită de nuanțele alb-negru cu care eram obișnuiți în trecut! Cu timpul am impresia că industria a început să fetișizeze posibilitățile de alegere în general și alegerile dificile în particular, pierzând din vedere esențialul: joci un joc ca să "câștigi", nu ca să ți se dea o palmă peste guriță orice ai face.

Cum spuneam, Telltale sunt maeștri la creat situații deampulea fără ieșire. Cu Game of Thrones, o serie literară și TV care a generat oricum nesfârșite meme cu "personaje murind, lol!", au nimerit jackpotul. Jocul mi s-a părut atât de stresant, încât pe la episodul al 3-lea mi-am pus legitima întrebare: de ce îmi fac asta? Poate că mai târziu urma să vină și răsplata pentru suferința emoțională îndurată până atunci, dar am decis că jocul nu mai merita niciun minut în plus din timpul meu.

Cred că s-ar putea discuta mai în adâncime despre asta, dar nu e nici locul, nici momentul. E o problemă de "pacing", până la urmă, și nu în ultimul rând, o problemă de maturitate a mediului. Imho, încă nu a venit timpul echivalentului în jocuri al filmului arthouse "slice of life" în care nu se întâmplă nimic bun. Cel puțin, nu cu rețeta vădit artificială pe care o aplică Telltale momentan.