Poveștile altora de succes.

[DANiel]

Cum eu nu am povesti de succes, sunt obligat sa le aud pe ale altor. Si sunt multe. Intradevar, implica multa munca, timp investit si nopti pierdute, chestii complicate pentru mine, dar care dau roade.
O sa incep cu "am un prieten".
Am un prieten bun de cand eram eu la automatica. Omu statea in camin si avea o multifunctionala (ca mi-am adus aminte acum de threadul ala) si facea copii pentru oamenii din camin cu 20 de bani foaia. La xerox era 30 si era mai departe. Intre timp s-a apucat sa faca tigari din tutun la masina si sa le vinda in campus, la bucata. Toata lumea noaptea, de cat sa mearga la non-stop, venea la el si il lua tigari la bucata. Tot timpul faceam misto de el ca avea numai maruntis. In 4 ani de zile a strans si si-a luat un VW Bora din banii astia, in timp ce facea facultatea cu bursa. Cand si-a luat masina, se apucase sa faca dupa cursuri curse prin oras de tip autostop gara/autogara. Radeam ca facea autostopul. De circa 1 an de zile are un PFA deschis cu haine SH. Am ras de m-am kkt pe mine, ca cine naiba ii cumpara lui hainele, mai ales ca merge si prin targuri.

In ultimele luni ii raman minim 5000 de lei la sfarsit de luna, dupa ce acopera toate cheltuielile. Si nu se duce zilnic la targuri. Si acum vrea sa isi cumpere un loc in Ploiesti sau in Bucuresti ca sa isi deschida magazin. Parca nu mai e asa amuzant cand ma intreaba daca am nevoie de bani ca ma poate ajuta.

[.chester]

Great story

[SenFire]

Ce pus pe treabă e tipul... foarte tare povestea!

[SenFire]

Aveam un coleg in generală care nu venea cu săptămânile pentru că se juca Metin 2. Notele lui variau între 4 și 5 iar masa corporală între 90 și 120 kg (în decursul a 8 ani). Strângea corijențe cum strâng țiganii urzicile. A intrat la liceu cu media 3,50 și bacul nici nu l-a dat. A rămas repetent de câteva ori. În clasa a 8-a, a început să se implice în comunitățile de Metin, în clasa a 9-a, a devenit admin al comunitații, în a 10-a, a devenit admin pe un server, în clasa a 11-a, și-a pornit propriul server, în clasa a 12-a a fost angajat de BTS Telekom suport tehnic pentru că acumulase multă experiența pe partea de mentenanță servere. Acum tot acolo lucrează, a slăbit 30 de kg și are și o prietenă.

[TG]

Asta nu e chiar o poveste de succes, e mai mult o poveste de ajungere la viata normala si neremarcabila ca restul plebilor.

[SenFire]

Asta nu e chiar o poveste de succes, e mai mult o poveste de ajungere la viata normala si neremarcabila ca restul plebilor.

Well, poate unde îi dădeam eu 0 șanse...

[McWilliams]

O sa fie nevoie sa cenzurez niste elemente si s-ar putea sa iasa o poveste fara sare si piper, mai degraba fantastica decat reala. Still!

In tineretile mele de lucrat in domeniul ban... intr-o banca, incercam sa vin intru intampinarea nevoilor clientului™. Asa ca ma dadea curiozitatea pe-afara din casa si, ca sa nu stresez clientul cu intrebari de genul "unde lucrezi?", "cat castigi?", "ce faci cu serviciile/produsele bancii?" ca sa scot o nevoie de la el, pe care evident doar eu/banca o pot/poate rezolva, faceam small-talk cu el si obtineam informatiile din baza de date, din extrasul de cont curent, din istoricul produselor/serviciilor avute etc. Faptul ca aveam oarece dexteritate cu un PC ma facea sa lucrez oricum mult mai repede decat alti colegi, asa ca nu se simtea cand foloseam timpul extra pentru a ma informa despre cate un client.

Si vina clienta X. Medic. La un spital. De stat. Sa faca o plata pentru cazarea fiicei, la un camin de facultate. Nu zice nimic. Eu, de colo, tac si fac ce mi-a cerut, dar si ma uit prin ce produse avea. Cand ma simt suficient de informat, incep sa-i propune nu stiu ce serviciu de la banca (cred ca internet banking), sa-i faca viata mai usoara cu salariul. La care clienta are niste replici de genul "Ce serviciu?", "Ce cont?", "Ce salariu?", "Am salariul la voi?", "De cand?", "Si am bani in cont?", "Cati?", "Ah, da? Bine de stiu." Primea salariul de la spital intr-un cont (care fusese deschis in grup pentru tot personalul acelui spital, la o intelegere management spital - management banca) de vreo 3-4 ani si adunase vreo... cateva sute de mii de lei, parca. Lei denomitati. Neatinsi. Luna de luna, intra cate un avans si cate o lichidare. Si atat. Si clienta habar n-avea de banii aia. Ala DA om de succes!

Ca sa fac o paralela la un alt topic, aparent exista lume care traieste bine mersi si fara sa stie de salariu. Si nu face nici foamea.

[Iavo]

Mi se pare ca paralelele noastre s-au intersectat. Geometria non-euclidiana si minunile ei. Eu nu am nici o poveste de succes de spus, nici despre mine, nici despre prietenii mei ratati (sunt destul de sigur ca nu frecventeaza forumul si daca o fac oricum nu mai sunt prietenii mei) dar in schimb ma consolez cu gandul ca pot folosi expresii ca "geometrie non-euclidiana".Chiar tine de cald noaptea si de foame ziua.

[filla]

Acum multi ani jucam un MMO(eve online), aveam un tip care se ocupa de forumul aliantei, mirc, teamspeak, etc. Era o namila de 120 de kile care lucra la o companie avand grija de servere. Nu stiu exact numele functiei. Stiu doar ca toata ziua era in cabluri in camera cu serverele companiei. Apare bitcoin si tipul era extrem de entuziasmat si ne futea la cap aproape incontinuu cu BTC. Ne explica ce e ala de dimineata pana seara, dar nu ma interesa si nu pricepeam exact cum se obtine, ce faci cu el, etc. Ne tot batea la cap sa facem mining, sa cumparam, sa vindem, sa ne ajute sa ne facem wallet, etc.

Cam radeam de el. Pana la urma m-a frecat atat de mult la cap incat l-am imprumutat cu bani sa-si cumpere el ceva btc si am luat si eu. Nu puteam sa beau o bere fara sa vorbeasca incontinuu despre asta. Stil neckbeard enervant. Tot nu pricepeam ce e, dar erau sub 1000 de euro suma totala si era ok, imi zisese ca daca regret afacerea la urma imi da ceva hardware de la firma de-acolo si ca nu pierd. Am luat si le-am tinut pana au ajuns pe la vreo 3 euro si eram atat de happy incat am vandut tot. Tipul disperat ca de ce nu le tin, etc, etc. M-a convins iar si am mai cumparat si am vandut la 11 euro. Am considerat ca am castigat binisor si am zis ca sigur moare dupa o vreme, mai ales ca preturile sareau de la 20de centi la 2 dolari peste noapte. Si apoi inapoi la 20centi.

Nu aveam incredere in ceea ce zicea si nu intelegeam ce plm e ala BTC si de ce l-ar folosi cineva. Dupa o vreme tipul a inceput sa ofere web hosting pentru btc si alte servicii pe net. Vindea hardware pe btc. Avea tot felul de siteuri cu btc. Tot btc. Imi povestea ca vindea cate 20-30 de harduri scoasa din server pe BTC si radeam. Nu pricepeam ce afacere face el. Dar nu ma mira, ca oricum tipul se uita la my little pony si ziceam ca e un pic dus.

Intre timp nu mai jucam ala, dar mai pastram legatura. I-a mers bine cu BTC pentru ca s-a tinut. Cand BTC era 300$ isi cumparase casa lui si parintilor si 3 range rovere autobiography pentru el, parinti si surori. Cand am discutat atunci mi-a zis ca cel mai probabil nu o sa fie nevoie sa mai lucreze vreodata, avea BTC o gramada si nici nu vindea din ce avea, traia din comisioanele obtinute de la nu stiu ce exchange facut de el, dar oricum avea o firma cu servicii hosting, it, networking, etc. De data asta toata a lui si facea lucrurile din pasiune.

Acum un BTC e peste 2000$. N-am mai vorbit cu tipul ala de cand BTC era 1000$ si voiam sa cumpar atunci.

Asa ca data viitoare cand autist vine cu o idee si se chinuie sa ti-o explice incontinuu, listen, you might get rich. I didn't.

[McWilliams]

Mmm, hate to break it to you... Dar unul din motivele pentru care BTC a inviat ca Iisus din morti si a ajuns la 2000 de dolari pe bucata se datoreaza si faptului ca multi au renuntat la/au vandut BTC atunci cand pretul ajunsese sa fie cat un Chupa Chups. Pentru tine ar fi functionat. Poate. Dar daca toti ar fi ascultat si nu ar fi vandut, tot la pret de Chupa Chups era si acum.