Forum LEVEL

Uscat de gândul anilor trecuți,
mă aprind din orice renunțare
ca dintr-o flacăra născută în vid. 

Așteptând nimicul ca recompensă împotriva imaginației, 
mă prefac că ce mă așteaptă
eu nu cunosc și nu simt.
Trăiesc din extaz sau din chin, 
Sunt un atlet al tentației. 

Clocotind uitare în athanorul schimbării, 
Mă înarmez cu uimire și cu un scut larg:
tăcerea ce rumegă, imaculat, temelia ființei.

Ferit de orice vibrație, confecționez
lumina din stele,
imitații de timp din zăbrele 
și un destin din senzații. 

Sunt un adept fără sfere, 
sunt un moment fără spații,
Doar eu lipsesc din infinitul viselor mele...