Forum LEVEL

Aahahahaha, astept recenzia. Doar sa nu fie in formule matematice...

Nu-i grija. Fiind vorba de un joc intr-adevar intelectual, n-a simtit nimeni nevoia sa arunce in el formule de clasa a 2-a ca sa para savant.

@Juve3332: poate ca seria Serious Sam pentru unii este doar un fps simplu de fast forward in care dai in tot ce misca pana extermini toti dusmanii, desi eu personal nu prea cred ca mai e valabil asta dupa ce schimbi nivelu de dificultate pana cand incepi sa simti ca FPS-ul mediocru se transforma intr-o adevarata strategie de gameplay & stuff, intelegi ce vreau sa zic.
Sa nu uitam insa ca aceeasi echipa de devi au in portofoliu The Talos Principle, un joc care mie mi-a pus probleme de gandire foarte zdravene atunci cand treceam prin puzzle-urile din nivele, si fara sa exagerez au reusit sa-l faca atat de bine incat il consider printre cele mai complexe jocuri first person puzzle prin care am trecut pana acum. Si daca inca nu l-ai jucat, ti-l recomand macar sa-l incerci si vezi daca poti sa treci prin joc fara sa te uiti la rezolvari pe net
Revenind la SS4, nu consider o idee buna ca devii au folosit texturi, art level & designu cu care a fost produs Talos, pt ca nu prea se potriveste cu tematica jocului. Macar sa fi folosit art style & texturi imbunatatite din 3, imo. Ma gandesc ca au facut asta din motive de timp, buget sau cine stie ce alt motiv

^this guy gets it.

Da, putem spune ca The Talos Principle este un Serious Sam mai accesibil pentru jucatorul obisnuit.

Inteleg ce zici, stef. De obicei joc shooterele pe ultimul nivel de dificultate, in afara unor castroane de nedescris pe care ma impingea demonul sa le termin. Avand in vedere ca SS-urile le-am terminat acum aproape douaj de ani, nu mai tin minte exact conditiile, dar cu siguranta nu am ales sa trec prin branza mediocra. Decat daca nu sunt nspe mii de niveluri de dificultate accesibile in mod progresiv. N-am irosit mai mult de o parcurgere, fiindca nu am gasit mare lucru sa ma atraga: inamicii cu ghiotura folositi pe post de marja tactica, poveste zero, atmosfera draguta in primul, cu universul egiptean.

juve3332 wrote: ↑26 Sep 2020, 20:38 poveste zero

              
           
        
    

Pendejos, i-am mai dat o sansa dupa un hotfix si vreo doua patchuri care s-au ocupat de problemele tehnice. Am apucat sa joc pana la punctul la care abandonasem initial de lehamite. E cu totul alta viata. Framerateul ramane neclintit pana acum indiferent cate oratanii vin gramada si exista optiunea pentru o paleta de culori care chiar iti permite sa si vezi ce se intampla. Inainte trageau in tine ca'n curcan si nu-i vedeai, ca totul era un gri monoton. Daca-l incercati, neaparat sa treceti culorile pe "Vivid".

Tbh pana acum e cel mai alert gunplay de care am avut parte in serie. E clar mai rapid ca SS3 si indraznesc sa spun chiar ca The First Encounter. Level designul nu se ridica la nivelul jocurilor originale si n-am mari sperante in directia asta. In niciun caz n-o sa prinda o umbra vestejita a nivelurilor din Second Encounter, dar impuscatul propriu-zis e fun as fuck. Executiile melee inca sunt penibile, dar spre exemplu coach gunul are imprastierea si viteza de reincarcare de neam prost, intoarce jumatate de turma cu roatele sus. Shotgunului obisnuit i se poate atasa un lansator de grenade care-i rezolva handicapul din stravechime, anume ca nu facea fata orataniilor Kleer. Faptul ca au trecut pe un sistem modern pentru schimbarea armelor ii da cu totul alta dinamica.

Nu zic sa sariti pe el ca inca nu stiu ce se intampla mai departe. De neinteles totusi de ce l-au lansat in halul ala, cand puteau sa rezolve problemele intr-o saptamana-doua si sa evite tot poopstormul.

Deci are sanse sa ajunga mediocru.

Acum ca totusi merge mi s-a parut cel mai distractiv fps din ultima vreme.

Ave Zamolxe!

I felt that, Roma la 43 de grade...

Pe vremea aia nu aveam incalzire globala. Bine, astia de n-ati prins, n-aveti de unde sti.

Au avut o perioada de mini-incalzire globala si fenomene extreme in vremea Imperiului. iirc o si bagasera niste autisti intr-un mod "realist" pentru Rome: Total War, in sensul ca de la o anumita data armatele aveau niste restrictii la deplasarea pe harta tactica, din cauza caldurii.

Getting close to the Vatican. ngl e cel mai glorios macel de la Poitiers incoace.

Da. Numai Croteam stiu de ce si-au dat singuri cu tesla'n gonade o data cu lansarea jocului. Dar, parcurgandu-l dupa un hotfix si vreo 2-3 patchuri, nu prea exista niciun motiv serios pentru care nu l-as numi fpsul generatiei sale. Concurenta nu plange in comprese, ci este moartă'n șanț.

Grafica este usor invechita, inca exista cateva buguri nu foarte severe si animatii facute in pauza de piscoturi, iar ca sa se si vada ceva trebuie umblat la o setare destul de obscura pentru paleta de culori si trecut in modul "vivid". Dar, acestea fiind spuse, performanta jocului este demna de serie, in sensul ca ruleaza beton chiar si pe hardware mediocru. Nivelurile sunt mai inghesuite la inceput, dar de pe la mijloc incolo devin imense. Chiar daca nu sunt la cotele ireale din The Second Encounter, tot sunt cu ordine de marime peste cocurenta. Luptele de asemenea. Puhoaiele vin in spiritul lui First Encounter, fara menajamente, frane sau compromisuri facute din limitari tehnologice. Nu exista scala de comparatie pentru macel. Gameplayul e de cel clasic, cu alergat din toti plamanii, schimbat arme dupa prioritati si slobozit proiectile din toate unghiurile. Arsenalul lui Sam este urias. Revin toate armele cunoscute din serie si mai toate pot fi cuplate cu un modul suplimentar care le schimba functionalitatea. Exista si un morman de echipamente auxiliare, de la truse de prim-ajutor portabile la arme de distrugere in masa. Per total, muzica este delir absolut. Sunt cateva piese obosite pe la jumatate, in rest e full blast sfarsitul lumii.

In materie de noutati, acum i se pot face niste lvl-upuri lui Sam dupa un skill tree rudimentar. Nu sunt chestii esentiale, dar toate pot afecta gameplayul dupa preferintele fiecaruia. Mie mi s-au parut foarte utile perkurile care fac sa pice provizii din inamicii rapusi si cele care ii permit lui Sam sa incarce/traga din sprint, plus perkurile care cresc viteza de reincarcare/tragere dupa reincarcare si care reduc splash damage-ul de la proiectile. N-am jucat foarte mult cu dual wield sau melee executions, dar evident ca si manuitul simultan de doua minigunuri sau rapusul Khnumilor cu briceagul au farmecul lor.

Totodata, se stie ca simtul umorului este o trasatura specifica unui nivel de inteligenta ridicat. 95% din populatia planetei este prea retardata ca sa inteleaga umorul acestei serii. SS4 este apogeul nebuniei, un carnaval de umor sec si incorect politic, glume de tata, obuze trase in al patrulea zid, meme pop si chiar niste Phillip K. Dick, pentru ca y the fuck not.

In concluzie, este putin sub Second Encounter in materie de level design si muzica, dar as zice ca umar la umar cu The First Encounter in ceea ce priveste frenezia actiunii. Daca mai auziti vreun sarman cu "dar DOOM" (), sunati urgent politia si asigurati-va ca are libertatile cetatenesti restranse, pestru ca este un pericol social in inconstienta lui.

Planet Badass/10

"Dar Doom" , dar Doom ai jucat?

Da.

E interesant, dar saracul se sufoca in colbul lasat in urma de dimensiunea si varietatea actiunii lui SS. Nu poti sa compari o cămăruță in care joci hop țop cu 7 impi (si in doomul modern, iertati nesabuinta declaratiei, dar toti inamicii arata si se misca p much cam la fel, din motive obscure) cu vastitatea arenelor din SS4, cu exploziile de culori si cu tacticile care trebuie in permanenta adaptate la volumul de inamici, la sinergiile pe care le au diversele specii si la arsenalul disponibil. Doom e pe undeva aceeasi chestie, dar la o scala mult mai redusa si are si defectul de a se lua mult prea in serios. Prea mult roc metal \m/, ThE OnLy ThInG ThEy FeAr Is YoU si o atitudine generala de muricaaaa fuck yeaaaah. Sunt exact lucrurile ironizate de Sam in ultimii 20 de ani.

Un recenzor cu coloana verticala.