Au sters totul.
Posted: 8 Jun 2015, 13:42
"Au sters totul."
Asta spunea fara incetare, uitandu-se cand la mine, cand inspre soseaua ce se continua printre dealuri. Plecase in urma cu 45 de minute sa-si duca pisica la veterinar, luand SUV-ul negru si dandu-i blana, ca mai avea putin si inchidea. Eram in casa cand a reaparut claxonand frenetic. A oprit si s-a napustit afara din masina, cazand in genunchi prin praf si bolborosind cele trei cuvinte. Nici dupa ce socul initial a trecut, nu era in stare sa zica altceva, tragandu-ma de camasa, frangandu-si degetele si tinandu-se cu mainile de cap.
Nu parea sa aiba vreo rana. Pisica insa nu mai era in masina si m-am ingrozit gandindu-ma la bietul animal, inchis in cutia de plastic, aruncata cine stie unde pe drum. Alta treaba nu aveam acum, in pizda ma-sii.
[...]
Am inchis bine usa cu cheia, asigurandu-ma ca nu pleaca nicaieri in starea in care e. Ramasese la fereastra, batand cu palmele in geam. Nu mai auzeam ce spune, dar banuiam ca racnea acelasi lucru. Am urcat in SUV, mi-am pus centura si am pornit pe I5, determinat sa recuperez animalul si abia apoi sa aflu ce dracului s-a intamplat. Deja eram nervos si transpirat. Jegul ala de soare imi venea fix in ochi.
[...]
Trecusem in nimic. In spate - drumul de pe care tocmai veneam, orasul, turnul de radio. In fata, soseaua se dizolva in vid, intregul peisaj eliminat pur si simplu, inlocuit de un alb steril si bolnavicios. Simteam pacla alba in fata ochilor. Inainta greu. Am realizat ca pisica nu mai e. Oriunde ar fi abandonat-o, acum nu mai e. Isi stransesera toate obiectele, toata recuzita, si plecasera, lasand in urma nimic.
[...]
Mereu m-am intrebat ce simti. Auzi tot felul de povesti, dar parca tot nu se potriveste cu ceea ce iti inchipui. Multi zic despre o lumina alba. Lumina mea alba imi acapara lumea fara sa se grabeasca. Imi lasa ragaz sa o studiez, sa reflectez. Am incercat sa ma fortez sa-mi vad viata trecand prin fata ochilor. Am vrut sa ma gandesc la ceva profund, semnificativ, un ultim cuvant potrivit cu solemnitatea momentului, dar mojicia gestului imi sugrumase orice gand, lasand in loc o furie surda.
Futu-i in gura... Nu puteau sa ne lase sa ne bucuram nici macar de asta.
Asta spunea fara incetare, uitandu-se cand la mine, cand inspre soseaua ce se continua printre dealuri. Plecase in urma cu 45 de minute sa-si duca pisica la veterinar, luand SUV-ul negru si dandu-i blana, ca mai avea putin si inchidea. Eram in casa cand a reaparut claxonand frenetic. A oprit si s-a napustit afara din masina, cazand in genunchi prin praf si bolborosind cele trei cuvinte. Nici dupa ce socul initial a trecut, nu era in stare sa zica altceva, tragandu-ma de camasa, frangandu-si degetele si tinandu-se cu mainile de cap.
Nu parea sa aiba vreo rana. Pisica insa nu mai era in masina si m-am ingrozit gandindu-ma la bietul animal, inchis in cutia de plastic, aruncata cine stie unde pe drum. Alta treaba nu aveam acum, in pizda ma-sii.
[...]
Am inchis bine usa cu cheia, asigurandu-ma ca nu pleaca nicaieri in starea in care e. Ramasese la fereastra, batand cu palmele in geam. Nu mai auzeam ce spune, dar banuiam ca racnea acelasi lucru. Am urcat in SUV, mi-am pus centura si am pornit pe I5, determinat sa recuperez animalul si abia apoi sa aflu ce dracului s-a intamplat. Deja eram nervos si transpirat. Jegul ala de soare imi venea fix in ochi.
[...]
Trecusem in nimic. In spate - drumul de pe care tocmai veneam, orasul, turnul de radio. In fata, soseaua se dizolva in vid, intregul peisaj eliminat pur si simplu, inlocuit de un alb steril si bolnavicios. Simteam pacla alba in fata ochilor. Inainta greu. Am realizat ca pisica nu mai e. Oriunde ar fi abandonat-o, acum nu mai e. Isi stransesera toate obiectele, toata recuzita, si plecasera, lasand in urma nimic.
[...]
Mereu m-am intrebat ce simti. Auzi tot felul de povesti, dar parca tot nu se potriveste cu ceea ce iti inchipui. Multi zic despre o lumina alba. Lumina mea alba imi acapara lumea fara sa se grabeasca. Imi lasa ragaz sa o studiez, sa reflectez. Am incercat sa ma fortez sa-mi vad viata trecand prin fata ochilor. Am vrut sa ma gandesc la ceva profund, semnificativ, un ultim cuvant potrivit cu solemnitatea momentului, dar mojicia gestului imi sugrumase orice gand, lasand in loc o furie surda.
Futu-i in gura... Nu puteau sa ne lase sa ne bucuram nici macar de asta.
