Poezie despre viață
Posted: 16 Jun 2015, 14:35
Dau vieții mele scurt răgaz,
Un ceas.
Sunt stâncă, munte și zăgaz,
Nu voi vedea ce mi-a rămas
Caut răspunsuri la-ntrebări
Nescrise.
Și-mi spun că-n viață
Sunt și momente triste.
Trăiesc acum un astfel de moment
În mod profund nedrept.
Nu a contat că sunt un om drept,
Un om modest, cinstit, cu mult respect.
Nu a contat că nu am furat,
Că niciun leu nu am luat,
Că nimeni nimic nu mi-a dat,
Că atribuțiile mi le-am respectat,
Că toate competențele pe care am putut le-am delegat,
Că nimic nu am semnat, că de funcție nu am abuzat.
Nu a contat că sunt un om nevinovat,
Nu a contat că sunt un om foarte bolnav,
Nu a contat că doi copii foarte mici rămân fără mamă,
Tot ce a contat pentru cei ce m-au condamnat
A fost ordinul dat.
Comisia Europeană ne cere mai mulți condamnați,
Și critică instanțele dacp sunt inculpații achitați.
Justiția independentă a decis: aplicăm doar pedepse cu executare
Să nu-i supărăm pe cei de la monitorizare.
Așa se face că oameni nevinovați,
Au ajuns să fie condamnați
Să sufere, să se chinuie,
Să stea departe de familie.
E frig afară, e frig în celulă,
Port haine groase, dar și căciulă,
Mâna e rece pe pixul înghețat,
Scriu greu, nu mă pot opri din tremurat.
Gândul îmi zboară spre cei doi copii ai mei,
Cei doi îngerași, Maria și Andrei.
Cu gândul la ei încerc să rezist,
Deși inima-mi plânge și sufletul îmi este trist.
Mă simt tot mai rău, slăbită, fără puteri,
Îmi vine să plâng, am mari dureri,
Încerc să rezist, dar îmi e foarte greu,
Dacă voi muri, mă rog ca de cei doi copii să aibă grijă Dumnezeu.
Un ceas.
Sunt stâncă, munte și zăgaz,
Nu voi vedea ce mi-a rămas
Caut răspunsuri la-ntrebări
Nescrise.
Și-mi spun că-n viață
Sunt și momente triste.
Trăiesc acum un astfel de moment
În mod profund nedrept.
Nu a contat că sunt un om drept,
Un om modest, cinstit, cu mult respect.
Nu a contat că nu am furat,
Că niciun leu nu am luat,
Că nimeni nimic nu mi-a dat,
Că atribuțiile mi le-am respectat,
Că toate competențele pe care am putut le-am delegat,
Că nimic nu am semnat, că de funcție nu am abuzat.
Nu a contat că sunt un om nevinovat,
Nu a contat că sunt un om foarte bolnav,
Nu a contat că doi copii foarte mici rămân fără mamă,
Tot ce a contat pentru cei ce m-au condamnat
A fost ordinul dat.
Comisia Europeană ne cere mai mulți condamnați,
Și critică instanțele dacp sunt inculpații achitați.
Justiția independentă a decis: aplicăm doar pedepse cu executare
Să nu-i supărăm pe cei de la monitorizare.
Așa se face că oameni nevinovați,
Au ajuns să fie condamnați
Să sufere, să se chinuie,
Să stea departe de familie.
E frig afară, e frig în celulă,
Port haine groase, dar și căciulă,
Mâna e rece pe pixul înghețat,
Scriu greu, nu mă pot opri din tremurat.
Gândul îmi zboară spre cei doi copii ai mei,
Cei doi îngerași, Maria și Andrei.
Cu gândul la ei încerc să rezist,
Deși inima-mi plânge și sufletul îmi este trist.
Mă simt tot mai rău, slăbită, fără puteri,
Îmi vine să plâng, am mari dureri,
Încerc să rezist, dar îmi e foarte greu,
Dacă voi muri, mă rog ca de cei doi copii să aibă grijă Dumnezeu.