Ultimul joc terminat, thread cu note

[Bogdan]

Rise of the Tomb Raider.

Il aveam inceput de mult, dar am profitat de cele cateva zile libere si l-am dus pana la capat intr-un asalt final. Mi-a placut foarte mult si il recomand fara ezitari. Are o balanta foarte buna intre secventele de main story, open world exploration si optional tomb raiding. L-am jucat cu gamepad - merge superb pe partea de expolorare, iar la shooting, desi ma lupt un pic cu el, mi-a oferit un challenge suplimentar, care contrabalanseaza dificultatea implicit redusa a jocului (pe setarea default).
Povestea mi-a placut si ea. Mi s-a parut mai usor de urmarit si mai bine livrata decat cea din precendetul Tomb Raider (2013).

I-as da 9/10, scazand un punct pentru cat de "obviously video gamey" este. Ma refer la level design - explorezi ruine vechi de sute de ani, dar care au exact suficiente elemente funcionale si plasate la distantele perfecte intre ele cat sa le poata Lara traversa. Sau secventele din story missions in care elemente din decor se prabusesc sub picioarele tale, dar ramane mereu un safe path pe care poti si trebuie sa mergi.

[TaikoKaira]

Assassin's Creed IV: Black Flag

Am terminat recent şi Assassin's Creed III, respectiv Syndicate (în ordinea III-S-IV) iar cel mai mult mi-a plăcut, cum de altfel e de acord şi opinia critică generală, ultimul terminat. Şi pe bună dreptate, Assassin's Creed IV îți pune pe tavă o lume fastuoasă, plină cu activități specifice epocii de desfăşurare a acțiunii şi liberă de explorat prin intermediul corăbiei tale. Şi povestea mi-a plăcut foarte mult, s-ar putea spune chiar că face parte din categoria acelor narări care se foloseşte de sentimente pentru a capta atenția jucătorului (pe final se observă cel mai bine acest detaliu). Ce m-a lăsat fără cuvinte a fost coloană sonoră, aceasta fiind capabilă să îmbrace perfect mecanicile de joc, peisajele alcătuite din mare, insule şi ruine, respectiv accentul de pirat al protagonistului şi al celorlalte personaje (istorice sau închipuite). De asemenea, cel mai bine l-am văzut reliefat în cântecele marinăreşti recitate de echipajul corăbiei, plecat în scopul căutării şi (re)descoperirii necunoscutului. De menționat sunt şi hărțile ce ascund comori, împrăştiate în jurul lumii (22 la număr) ce așteaptă să fie dezgropate din nisipuri. Eu am găsit 21 şi am refuzat să o caut pe ultima, zicându-mi că o păstrez pentru un alt timp.

În concluzie, îi voi da nota 9.8/10 (am scăzut 0.2 pentru bug-urile de mişcare pe care le-am întâlnit uneori, când escaladam diferite clădiri sau copaci). Am butonat puține jocuri pe care regret că le-am terminat şi tocmai de asta acest joc Assassin's Creed primeşte o notă atât de mare. S-ar putea chiar să încerc şi Assassin's Creed II doar ca să văd care mi se pare mai bun. Cât despre Origins... toate la "reducerile" lor.

[Fular]

Tocmai am dat gata Star Wars Racer. Cu elogii aș putea spune. Am început cu cea mai josnică troacă plutitoare și pe cât de ușoare sunt primele curse pe atât de frustrante pot fi unele din tier 3. Cele invitaționale, nu chiar atât de dure, cu excepția Abyss-ului la care era cât pe ce să fac așa cum spunea un coleg de lucru de un tovarăș de-al lui, care își notase într-un caiet detalii în legătură cu modul de abordare a fiecărei curbe, șicane sau linii drepte în Need for Speed Porche.


Dintr-un motiv sau altul versiunea abandoware ce am jucat-o nu salvează timpii pe care i-ai făcut pe un anumit traseu o dată ce ai ieșit din joc. La fel de enervant e și faptul că nici în Single Race nu-ți vede toate traseele deblocate.

Oh well, would play again/10

[TaikoKaira]

Thief Gold

L-am început cu câteva luni în urmă, am jucat 30 de ore din el, apoi am făcut o pauză până acum cinci zile. Nu planificasem să-l las atât de mult timp dar, uneori, nu totul merge conform planului. Oricum, sâmbătă terminasem povestea şi tot de atunci am rejucat câteva misiuni pe dificultatea "expert" (care oferă mai multe obiective per nivel). Când făceam primii paşi prin universul dark-gotic al jocului, îmi amintesc că Mahdi îmi recomandase să-l experimentez pe această dificultate deoarece oferea mai mult material. Şi avea dreptate, chiar e mult mai interesant aşa decât s-ar fi putut în modul normal. Totuşi, am ales să-l încep mai uşor, nefiind familiarizată aşa bine cu creațiile old-school (acestea având şi tendința să fie mai dificile decât noile apărute). După 40 de ore de joacă, mi-am făcut o imagine completă pentru întrebarea "De ce e considerat un joc clasic?" sau "De ce e aşa apreciat?". Simțisem şi la prima interacțiune răspunsul dar abia după ce l-am experimentat în mod amănunțit, a devenit mai clar. Chiar şi la 20 de ani după naştere, capodopera celor de la Looking Glass Studios încă e actuală: se simte, se aude şi se mişcă ca oricare ultim joc apărut; doar grafica îi trădează vârsta înaintată. Criticii apreciază acest joc mai ales din punctul de vedere al complexitații, având inamici, arme/unelte, puzzle-uri şi nivele foarte variate. Mi-au plăcut în special mecanicile, Garrett fiind capabil să descuie uşi folosind chei furate din buzunarele duşmanilor sau forme de spart încuietori.

Aşadar, uite că Thief: The Dark Project (Gold) a îmbătrânit frumos. S-ar putea compara cu unul dintre bătrâneii aceia care au acumulat aşa multe cunoştințe din viață, că se pot lupta vitejeşte cu orice alt 'savant' al generației ăsteia. Cel mai mult îmi pare rău că prea puțini oameni tineri îl văd la adevărata lui valoare, atât istorică, cât şi de evoluție.

Notă: 10/10

[ola small dickie]

deci cand o sa ma apuc pentru prima oara in viata mea de Thief (da, prima oara) sa-l joc pe expert. buna informatie de stiut! Multumesc!

[TaikoKaira]

@ola small dickie

Nu te obligă nimeni să iei decizia asta de la început. Diferența majoră dintre modul normal şi cel expert e că ai mai multe activități (de exemplu, în misiunea X ai avea 3 obiective la normal, iar la expert ar mai apărea încă 4 cu mențiunea de a nu ucide pe nimeni - ceea ce e destul de firesc la un joc stealth; Garrett e hoț, nu ucigaş ). Cei care sunt mai interesați de explorat, descoperit, de căutatul prin cele mai adânci scorburi etc. normal că ar prefera din prima cel mai înalt rang. Nu ştiu dacă a fost mai mult ironic ce ai spus, dar am ținut să scriu asta în caz de orice.

[ola small dickie]

nu eram ironic deloc desi acum recitind postul meu si al tau inteleg de ce poate parea asa. dar nu eram ironic deloc, chiar sunt un fan al chestiilor extra intr-un joc care e superb. de aia am si zis, sincer, ca e bine de stiut ca un joc ca Thief iti ofera chestii in plus ca experienta a jocului daca il joci pe un nivel superior de dificultate. Si e bine de stiut mai ales pentru mine, ca sa am de la inceput the full experience cand o sa decid sa-l incep.

Spun asta pt ca la multe jocuri nu primesti chestii in plus in functie de nivelul de dificultate. De exemplu la No One Lives Forever pe care l-am terminat recent influenteaza doar cat de mult damage fac gloantele tale si ale adversarilor.

[ciolan]

cu mențiunea de a nu ucide pe nimeni - ceea ce e destul de firesc la un joc stealth;

Dar le poți da în cap. Și poți căsăpi zombie și animale

@ola
Îl poți juca și pe Normal, iar cînd te obișnuiești puțin cu jocul ... reiei misiunea pe expert Dar, da, Expert e calea cea adevărată

[ola small dickie]

neah, acum ca stiu astea: direct pe expert tata! NU IMI E FRICA! VREAU DIN PRIMA TOT CE IMI POTI DA!

[TaikoKaira]

Citisem undeva că introduce şi mai mulți inamici dar nu mi s-a părut nimic schimbat în misiunile reîncepute. Apăruseră nişte zone mai necunoscute însă. Poate e şi de la decalajul mare de timp în care m-am oprit, respectiv l-am reînceput, oi mai fi uitat lucruri.

@ola small dickie
Oricum, e o experiență foarte plăcută şi sunt sigură că o să-ți placă, mai ales că eşti foarte interesat de jocuri clasice.

cu mențiunea de a nu ucide pe nimeni - ceea ce e destul de firesc la un joc stealth;

Dar le poți da în cap. Și poți căsăpi zombie și animale

Da, uitasem de blackjack şi "animăluțe".

[marvas]

am terminat zilele trecute Ratchet & Clank.

A fost unul dintre cele mai simpatice platformere pe care le-am jucat pana acum. Diversitatea arsenalului, a planetelor de explorat si a misiunilor secundare au facut ca timpul sa treaca foarte usor. Povestea nu e nu stiu ce, evident e adresata celor mai tineri dintre noi, insa majoritatea glumelor pot fi gustate indiferent de varsta.

Cel mai impresionat am fost de grafica. Te simti aruncat direct intr-o animatie Pixar! Aruncati o privire pe net peste niste gameplay sau screenshots sa vedeti la ce ma refer.

La final am fost putin dezamagit. Dupa credits jocul nu ma lasa sa termin misiunile secundare pe care nu am apucat sa le fac. As mai fi avut chef de niste explorare.

8.5/10

[TG]

Shadow Tactics: BotS

În sfârșit l-am determinat, pe final mi-a fost cel mai ușor, cred că ultimele trei misiuni combinate mi-au luat mai puțin decât cea de dinainte. Pentru că am început să deprind cu adevărat mecanicile. Schema de control te fute cel mai mult, pentru că rotația camerei și modul în care reacționează la diferențele de înălțime pare glitchy.

În rest, ce s-a mai zis deja, un joc tare simpatic, gameplay bine gândit, tot felul de elemente ce se introduc treptat și păstrează fiecare misiune fresh. Stil artistic miștocuț, destul de clever pe alocuri, un fel de Kung Fu Panda.

Nu am terminat vreun Commandos, e un regret de al meu că nu am aprofundat jocurile de genul ăsta, așa că Shadow Tactics a picat perfect, nu cred că voi avea timp să reiau misiunile pentru badge-uri (ăsta e genul de joc la care chiar merită să urmărești medaliile), dar cu siguranță voi juca un eventual sequel.

[Foxman]

Mount & Blade: Warband - Viking Conquest

Trebuie sa incep cu un disclaimer. Eu am mai jucat Mount & Blade acum vreo 10 ani sau ceva de genul, ma rog, nu era versiunea asta cu siguranta, dar e clar ca parerea mea nu are cum sa fie la fel cu a unui om care abia apuca jocul.

In primul rand, nu s-au schimbat multe in joc, si aici nu ma refer la "good ol' mechanics didn't change". Ma refer la faptul ca inca pare facut in garaj. Aceleasi animatii clunky, basca niste light reflection effects bug-uite ca dracu. Ce mai, arata ca un cur jocul, acum un deceniu mai scapai cu asemenea minusuri dar, fratiwear, nu imi oferi mai putine poligoane pe un caracter decat un soldatel dintr-un joc Total War, nici ca poti sa randezi mai mult de 750 de unitati si inca 200 de cadavre si animatiile sa fie 3 frame-uri, sabie jos, sabie sus si auchi knockback-ul, las-o-n banza. Ma rog, fite de filthy casual, hai sa intram in gameplay ca acolo au rupt norma, o, da.

Ca gameplay, jocul e acelasi. Abia daca a evoluat sa mai ai niste optiuni de asediu (nimic grafic, doar text!) si are acelasi sistem retardat rau de tot de opinion. Bai, jocul e ABISAL de prost in diplomatie, check this out: Sa zicem ca esti regele unui regat, da? Si te bati cu un alt regat, da? Ei, pentru fiecare batalie toti inamicii tai or sa te urasca de moarte, gen nu numai ala cu care te bati ci si daca-l bati pe ala se propaga maid eparte la ceilalti. Tu ca sa faci pace, iti tre relatii bune, ma rog AI-ul tot timpul face pace intre el dar tu nu poti pentru ca te intelegi prost cu inamicul. Deci tu poti sa bati la inamic ca la fasole si ala o sa fie hurr durr LA MOARTE PANA LA ULTIMUL OM! Now comes the wow factor, you ready kids? Sa zicem ca bati celalalt regat de tot de tot si toti lorzii inamici isi baga picioarele si pleaca si-l lasa pe rege singur. Nu poti omori pe nimeni, daca bagi in parnaie mai devreme sau mai tarziu o sa evadeze, iar regele ala, you ready?, isi va petrece restul existentei lui atacandu-te pe tine, fugind de tine cand vii sa-l casapesti, daca-l casapesti cel mai probabil scapa si se intoarce sau daca-l prinzi scapa mai incolo si apoi se intoarce. Asadar, orice razboi cu un regat advers este pana la moarte si apoi iti lasa un blestem etern al regelui nemuritor care te uraste de moarte, n-ai cum sa-l indupleci sau s-o dai la pace cu el si isi va face din obiectivul nemortii lui sa te frece pe tine la icre FOREVER.

Ah da si au mai bagat si niste naval combat care e clunky si oribil.

Sa nu uitati sa cumparati Mount & Blade 2, unde au bagat intr-un final siege engines. Banuiesc ca simt si ei ca au lucrat mult in ultimii zece ani la Mount & Blade si ca nu mai e nene loc de imbunatatire sau slefuiala. Nu mai ai unde, tre sa pui 2 in coada, numa ca arata la fel din trailere.

Nota finala: BANTUIT FOREVER DE REGI NEMORTI/10, as mai astepta 10 ani.

[Mahdi]

Ghost of a Tale

Nu vă luați după producători - Ghost of a Tale nu e nicidecum un action rpg, cum a fost marketat, ci un adventure game concentrat pe explorare. Unul foarte comfy, pentru cine are răbdare să cotrobăie după comori dosite bine prin cotloane secrete. Puzzle-urile sunt simple iar obiectivele sunt de regulă din categoria fetch quest. Cu toate acestea, mi-a plăcut foarte mult și nu am simțit în niciun moment că e o corvoadă să mă furișez prin nivelul uriaș al jocului. Protagonistul și personajele întâlnite în aventură sunt adorabile și surprinzător de bine scrise. Avem și world building, fără lore dump plictisitor, avem și umor, avem și dramă. Am chicotit de multe ori la dialoguri, iar cel puțin o dată era să plâng (bine, de două ori).

Punctul său forte sunt direcția artistică și animațiile, ceea ce nu e de mirare, având în vedere că jocul a fost realizat aproape în întregime de un veteran de la DreamWorks. Nu are deloc look-ul spălăcit pe care îl au de obicei producțiile indie făcute în Unity. Pe de altă parte, a avut o lansare presărată cu buguri. Eu nu prea m-am lovit de ele, dar alți useri s-au plâns de random crashes to desktop sau chiar buguri gamebreaking. Au ieșit însă câteva patchuri de atunci și lucrurile par să se mai fi liniștit.

9/10

[stef]

Diferența majoră dintre modul normal şi cel expert e că ai mai multe activități (de exemplu, în misiunea X ai avea 3 obiective la normal, iar la expert ar mai apărea încă 4 cu mențiunea de a nu ucide pe nimeni - ceea ce e destul de firesc la un joc stealth; Garrett e hoț, nu ucigaş ).

Ai uitat sa mai mentionezi un detaliu: pe Expert numarul de armuri de la viata sunt mult mai putine. Cu alte cuvinte daca maestrul hot primeste damage de la inamic, risca sa se stinga cam din 3 lovituri, in functie de calibrul dusmanului uneori chiar si din mai putin, iar de la o cadere sau de la o capcana se moare din prima - din ce-mi aduc aminte, aspect ce poate fi destul de frustrant sau enervant pentru un novice in Thief. Acest detaliu este valabil in Thief TDP si TMA, in 3 au mai schimbat din ele.

neah, acum ca stiu astea: direct pe expert tata! NU IMI E FRICA! VREAU DIN PRIMA TOT CE IMI POTI DA!

Nu-ti recomand sa te bagi pe Expert din prima, pentru ca e posibil ca acest detaliu sa te faca sa nu-ti placa acest joc, atunci cand nu cunosti harta, avand in vedere ca anumite nivele sunt mult mai mari si complexe decat te-ai astepta > mai ales in Thief 2, cand nu stii cum ataca inamicii, shortcut-uri, cum sa te feresti sau ce sa nu faci si ce sa eviti ca sa nu-ti ingreunezi misiunea, etc. Eu iti sugerez ca mai intai sa inchei jocul odata pe Normal, sau macar pe Hard ca sa te obisnuiesti cu jocul in general, poate si deprinzi anumite abilitati ale lui Garrett, iar dupa sa-l rejoci si pe Expert.
De altfel pentru cineva care joaca pentru prima oara Thief TDP, eu as recomanda sa se treaca si prin sectiunea de training, pentru ca in opinia mea e ca o mini misiune ce cuprinde un fel de rezumat al antrenamentului lui Garrett in ordinul Keepers-ilor, unde cu putina curiozitate o fire exploratoare poate gasi si un Easter egg funny.

[TG]

Max Payne, felt like it. Nu a îmbătrânit bine, gameplay-ul e awkward as fuck. Dar prezentarea poveștii, tributul la adresa bullet balet-urilor și (când nu te fute la cap cu platforming) level design-ul, îl păstrează printre jocurile mele de suflet.

[DarthZombie]

Niciodata n-am putut sa sufar nivelurile cu cosmare si niciodata n-o sa-i inteleg pe cei care le ridica in slavi. Max Payne 2 le face infinit mai bine, acelasi mesaj, acelasi stil tematic dar fara un platforming de toata jena.

[Cimitri]

Aoleu..si-acum mi-aduc aminte de fatidica linie alba de care daca te desparteai cadeai in gol si o luai de la cap...Damn you!

[Ferrrrrrrrrdinand]

Eu îmi amintesc cum în ultimul nivel mai aveam doar o fărâmă de viață și nici bara de specială nu avea ceva în ea așa că țopăiam continuu dintr-un loc în altul fără bullet time. Săream, trăgeam o dată, hop înapoi în cover și tot așa până s-a terminat

[TG]

Actually, în porțiunile cu flashbacks mi-a plăcut ideea. Eu mă refer la platforming în restul jocului.