I get the RP in RPG is role-playing. Si ca un RPG trebuie sa aiba si ceva poveste (la modul epic despre cum ai schimbat ordinea lumii in care joci sau, cum zicea TG, la nivel de chichita de genul "description of a random quest/item/character"). Dar cand zici "generic", suna asa de... Chiar puteai sa zici "de cacat" si era ceva mai sincer - ca era o traire personala, nu o rezolutie ONU.
Daca zic cuiva ca imi plac cartile SciFi, sunt sanse foarte mari sa se aduca vorba de 2001: A Space Odyssey. Care este considerat, obiectiv, ca un monument al genului. Insa pentru ca am citit-o dupa vreo alte 30-40 de carti din acelasi gen - unele bune, altele, mai putin - prima reactie este sa zic "meh". E buna, am citit toate cele 4 carti din serie, nu am simtit nevoia sa ma opresc sau sa abandonez sau sa incerc altceva pe parcurs. Insa daca ma intrebi acum ce am retinut din poveste, n-as sti sa iti raspund decat HAL si David Bowie

Povestea este "generica", chiar daca istoric vorbind povestea asta este cea care a dat tonul si cele care au venit dupa au copiat si/sau s-au inspirat din ea. Insa cele 4 carti mi-au placut, in pofida faptului ca, pentru mine, nu era nimic nou/original/nongeneric.
De asta te-am si intrebat care a fost ultimul tau RPG jucat cu o poveste nongenerica. Pentru ca, boiled down, toate povestile de RPG se rezuma la vreo 5-7 versiuni de "guy does things to do good". Insa asta nu face jocul in sine sa fie slab, daca foloseste ceva deja folosit alta data. Sunt oameni care pot "prezice" sfarsitul la Ender's Game/The Shinning/Interstellar din primele 5 minute si il pot prezice in mod corect. Alternativ, sunt oameni care cred ca Gravity este un film misto.
In the end, I must confess to not playing NWN - I was just arguing for the sake of it.