Îmi cer scuze pentru întârziere, m-am simțit super rău ieri și nu am fost în stare să-mi postez alegerile.
Dark Souls - Undead Burg
Nu știu dacă pot descrie senzația pe care am avut-o când am pătruns pentru prima dată în locul ăsta blestemat. E ca-n prima zi de liceu, când intri în clasă și toată lumea se uită la tine. Te simți mic, insignifiant și fiecare șicană sau remarcă nevinovată te urmărește toată ziua, până la culcare. Ei bine, la fel este și-n Undead Burg, numai că în loc să facă mișto de tricoul tău cu Queens of the Stone Age îți bagă o suliță în mufă. Cum în universul Dark Souls nu există nicio directoare sau orice fel de autoritate la care să te plângi, îți înghiți mândria și te întorci iar și iar, precum o soție la bărbatul ei abuziv.
Ah, aș mai putea spune câte ceva despre designul minunat al zonei și estetica medieval-gotică, dar cui îi pasă de asta?
Metro Last Light - Venice
Din nou, i'm a sucker for mob stories, iar Venice ar fi locația ideală pentru un eventual spin-off. E de departe una din cele mai mișto locații din istoria jocurilor. E o oază de culoare și destrăbălare unde oamenii se retrag la o piesă de teatru, un spectacol de cabaret sau o țâță și o sticlă de vodkă după o săptămână extenuantă de prospectat metrourile, fericiți că au scăpat cu viață. În același timp, Venice poate fi la fel, poate chiar mai periculos decât tunelurile infestate de mutanți pentru că ''industria'' de servicii și entertainment este controlată aproape în totalitate de crima organizată. Cumva, găsesc confort în faptul că indiferent de impasul prin care trece umanitatea lucrurile se pot întoarce la rutina obișnuită, cu bune și mai ales cu rele. Poate așa se simt și personajele din universul Metro când se gândesc că sunt șanse la fel de mari să fii înjunghiat pentru două ruble în post-apocalipsă ca pe vremea când chiar erau folosite ca monedă de schimb.