Greatest Gaming Moments Draft

[Michilangelo]

Se pare ca TG intarzie. ne0lith, take it away!

[ne0lith]

Multumesc, Michi. Va transmit aici, de la fata locului, alegerea mea cu numarul 11.

11. Max Payne - You're in a Computer Game, Max!

phpBB [video]

[TG]

11. Sunset at The Dike (The Witcher, 2007)

phpBB [media]

Și coloana sonoră (în întregime) specifică zonei:

După toate încercările şi caznele prin care treci să ajungi acolo ca mai apoi să alegi să rămâi pe planetă spune ceva despre tine ca persoană. Kudos pentru o alegere foarte bună.

Thanks, să fiu sincer însă, știam că orice aleg voi căuta apoi și celălalt final pe YT. Dar așa este, mi-a plăcut foarte mult finalul, mai ales momentul chiar de după ce alegi să rămâi și ai o mică ezitare cu privire la ce urmează. Știi cam ce trebuie să faci, dar speri că nu va fi nevoie.

[Cataclism]

11.No One Lives Forever-Opera singer boss
Asta e unul dintre cei mai unpredictable si random bossi la care se mai adauga si easy (why not), pe care i-am intalnit.Presupun ca usurinta infrangerii lui este compensata de amalgamul de sunete coplesitor de enervante.

phpBB [video]

[Michilangelo]

11. Surviving the night - Sang-Froid

Sang-Froid e primul si singurul tower defense pe care l-am jucat si mi-a placut. Si asta pentru ca, spre deosebire de alte jocuri de acest fel, SF e foarte rewarding. Ma rog, or mai fi si alte titluri bune, dar de obicei, cand ma gandesc la tower defense mi se aprinde beculetul "boring stuff ahead." Ce-i drept, SF e mai degraba un hibrid de RPG, tower def si TPS - si unul extrem de reusit I might add. Mai e si prezentarea audio-vizuala, care i se potriveste de minune si creaza atmosfera la care te-ai astepta intr-o poveste cu varcolaci.

Actiunea jocului e impartita in mai multe nopti, fiecare dintre ele aducand o noua provocare sub forma unor valuri de inamici formate din lupi, varcolaci, demoni si alti monstri. Ca sa supravietuiesti unei astfel de nopti ai la dispozitie diferite capcane pe care trebuie sa le combini astfel incat sa poti jongla intre grupurile de inamici ce te ataca din mai multe zone in acelasi timp... Imi e cam greu sa descriu ce si cum trebuie sa faci asa ca va invit sa urmariti videoclipul de mai jos, explica mai bine cum sta treaba. De retinut ca SF iti pune la dispozitie o multime de cai de a parcurge o noapte, astfel ca nu exista o formula exacta care sa garanteze succesul.

Totusi, sa nu va ganditi ca e chiar atat de usor precum poate reiese din clip. Persoana care joaca stia deja exact ce trebuie sa faca. Insa, prima data cand incerci o noua noapte e nevoie de foarte multa planificare pentru a reusi. Cred ca e ceva asemanator cu dirijarea unei orchestre. Iar apoi, cand la sfarsitul noptii "simfonia" de capcane si trucuri pe care le-ai pus la cale se aude exact cum trebuie, atunci iti stergi fruntea si te feliciti pentru ingeniozitatea dovedita.

phpBB [video]

[Mafio]

10. Max Payne - Mona Sax Fun House

11. Giants Citizen Kabuto intro

[Michilangelo]

First of all, ola la rand. Restante mai sunt asa:

- RaptoR cu ultimele 3 alegeri
- Mahdi cu ultima alegere
- ola cu ultimele 3 alegeri
- juve cu ultimele 5 alegeri

Si Patrunjelu care urmeaza la rand. Am vazut ca juve nu a mai intrat de ceva vreme pe forum, astfel ca as ruga pe oricine poate sa il contacteze sa ia legatura cu el si sa il intrebe cand va putea sa posteze.

Apoi, pentru ca ne apropiem de sfarsit, sa va ganditi sa completati/faceti descrierile daca aveti nevoie. De asemenea, rog pe cine vrea si are timp sa isi adune propriile descrieri sa o faca si sa imi spuna in prealabil, ca sa imi mai usureze munca. In orice caz, cel tarziu weekend-ul viitor incepem duelurile.

LE: Mersi ne0lith si TG!

[ne0lith]

O sa adun maine descrierile de pana acum si o sa revin cu cea care imi lipseste.

[TG]

Și eu am posturile și cele câteva descrieri adunate.

[Mahdi]

11. Shit gets real in Shalebridge Cradle (Thief 3)

[RaptoR]

Ca sa nu fie nevoie sa caut manual in cele 453 de pagini, cum pot cauta doar posturile mele in thread-ul asta?


EDIT:

9.Getting a Railgun Hit from far away (Quake 2)
Cele mai frumoase kill-uri in Quake 2 erau cele reusite cu RailGun-ul. Nu stiu de ce, dar avea ceva aparte. Sigur, Rocket Laucher-ul era devastator, insa cateva near-miss-uri iti trimiteau adversarul la respawn point. Cu railgun-ul insa iti trebuia precizie. Si nimic nu era mai rewarding decat sa vezi cum adversarul trage de 4-5 ori pe langa tine in timp ce tu doar astepti, miscand incet crosshair-ul pe langa el asteptand acel jump al lui la finalul caruia esti convins, cu 300ms inainte, de faptul ca sigur il lovesti.

phpBB [media]

10.Seeing your creature finally understand (Black and White)
Cand am jucat pentru prima data Black and White am fost impresionat. Apucasem sa citesc cate ceva despre el prin reviste insa nu-mi imaginam ca o sa-mi placa atat de mult. Am destul de putine jocuri care m-au facut sa nu ma dezlipesc ore bune din fata calculatorului, iar Black and White este unul dintre ele. Este unul dintre acele jocuri pe care le joci din placere. Sigur, suna aiurea. Pana la urma cam asta era scopul fiecarui joc, sa-l joci din placere. Insa pentru mine Black and White a avut ceva in plus. Stateam cu orele doar plimbandu-mi creatura de parca as fi jucat un Tamagochi foarte avansat. Incercam sa o invat sa hraneasca satenii si era o senzatie minunata atunci cand erai ocupat cu diverse chestii si o vedeai cum se duce singura si face ceea ce o invatasei cu cateva ore inainte.
Am incercat acum cateva saptamani sa joc din nou Black and White si am observat ca are fix acelasi farmec. Singurul lucru pe care nu-l mai am acum sunt zecile de ore disponibile pentru a le investi in jocuri. Dar... poate undeva in viitor...

[Michilangelo]

Bump. Recap: juve ultimele 5, ola ultimele 3, Patrunjelu si Raptor cu ultima.

[Magicake]

Momentul in care pornesti un incendiu in tabara inamica - Stronghold Crusader

[RaptoR]

Last choice included. Completarea descrierilor cand voi avea putin timp. Sper ca voi gasi respectivul timp

Spoiler for Alegeri:

1. Charlie Mops Beer Song (The Bard´s Tale)
<coming soon>

2.First Diablo kill on Hell (Diablo 2)
Nu stiu altii cum sunt.. oh fuck it. Diablo 2 a fost unul dintre jocurile copilariei mele. Inca il mai joc atunci cand am cateva zile libere si nimic altceva care sa-mi capteze interesul. Sigur, nu e un RPG in adevaratul sens al cuvantului, insa tocmai goana dupa iteme si lvl-up-uri face din el jocul cu cea mai mare rejucabilitate, dupa parerea mea, din istorie. Iar asta devine foarte clar abia dupa ce incepi sa joci pe Hell. Daca in 90% dintre jocuri un nivel mai ridicat cere doar o mai buna stapanire a mecanicilor jocului, in Diablo 2 dificultatea Hell nu se rezuma doar la asta, ci si la zeci, poate sute de ore destinate doar farmarii itemelor. Vroiam initial sa aleg lupta cu Baal, insa fuck it, e mult mai rewarding atunci cand castigi lupta, pe cel mai inalt nivel de dificultate, cu cel al carui nume il poarta jocul.
Dupa cum ziceam, satisfactia nu vine doar din faptul ca l-ai omorat, ci din faptul ca stii foarte bine cate ore ai dedicat jocului pentru a ajunge in acel punct. Seria Diablo a fost, si, sper eu, va continua sa fie o cursa nebuna dupa iteme. A fost jocul care ti-a dat o palma zdravana daca ai vrut sa grabesti lucrurile si sa ignori regulile. Diablo 2 a fost unul dintre cele mai rewarding jocuri create vreodata. Iar momentul in care Diablo atinge pamantul pe Hell e un orgasm vizual. Atat.


3.The first time I played Super Mario World on SNES (Super Mario World)
Daca nu mi-as gasi timpul pentru descriere probabil ca multi dintre voi ati ridica o spranceana in semn de uimire. Asa ca o sa incerc sa mi-l gasesc. Era prin 1995, daca-mi aduc bine aminte. Nu mai stiu exact pe ce post tv era, insa exista o emisiuni in care cei care sunau de pe un telefon digital fix (destul de rar in vremea aia) puteau juca super mario world in direct. Nu-mi aduc aminte nici macar daca era un post de la noi, sau strait. Tot ce-mi aduc aminte era faptul ca ma captivaze. Aveam pe atunci un HC90, iar grafica colorata, in 8 biti ma uimea. Visam si eu la ziua in care puteam juca asa ceva. Internetul nu exista, asa ca nu aveam de unde sa stiu de Super Nintendo sau de alte console. Singura mea legatura cu consolele era un prieten de-al unui prieten care avea un Nintendo cu niste jocuri naspa.
Fast Forward one year si tatal meu vine acasa de ziua mea cu o cutie mare pe care scria Super Nintendo. Nici macar nu aveam habar de faptul ca jocul vazut de mine la televizor rula pe asa ceva. Aveam alte jocuri. Fast Forward inca un an. Aud ca cineva din oras avea si el Super Nintendo. Ma duc la el cu jocurile mele pentru a face schimb (generatia 2000+ nu va sti niciodata ce inseamna schimb de casete). Pun mana pe Super Mario World. Ajung acasa. Bag caseta in consola. Nu exista nimic pe lumea asta care sa compare senzatia de a juca acel joc pe care il vazusem la televizor de nenumarate ori si dupa care tanjeam. Cred ca am jucat 20 de ore non stop certandu-ma cu ai mei de cel putin 10 ori in acest timp. Insa nu ma puteau opri. Eram invincibil. Trebuia sa o salvez. Printesa. Inca un nivel...


4. Atac Ingineresc cu APC subteran (Tiberian Sun)
Nimic nu se compara intr-un RTS cu un atac neasteptat. Si ce poate fi mai neasteptat decat 5 ingineri care ies din pamant si incep sa misune prin baza ta cu ganduri murdare. Sigur, sunt metode de a contracara acest atac, insa de multe ori, mai ales intre prieteni, acestea sunt omise.


5. That Perfect Bazooka Kill (Worms)
Nici macar nu conteaza ce Worms. Orice Worms. Stii ca ai alte arme mai simple, si poate mai eficiente. Vantul bate destul de tare si parca tot mai bine ar fi sa folosesti o arma neafectata de el. Insa joci cu prietenii si zici...¨What the hell¨. Scoti bazooka, tragi in directia opusa, vantul o intoarce si o baga prin 3 gauri, ajungand si loving in plin inamicul. ¨FUCK YEAH!¨


6. Demolition Man mission (GTA Vice City)
GTA Vice city a fost pentru mult timp unul dintre preferatele mele in materie de open world game. Misiunile nu le-am gasit nici foarte usoare, insa nici extrem de grele. Perfecte pentru mine, un gamer ce ma consider undeva la mijloc intre casual si hardcore. Nu poti insa sa incepi a povesti despre GTA Vice City fara a aduce in discutie misiunea Demolition Man. Putini insa stiu cum anume a fost creata aceasta misiune. Intr-o zi ploioasa de toamna cei de la Rockstar faceau un brainstorming pentru a veni cu idei pentru noi misiuni. Combinatia de lumini aprinse in camera precum si diverse obiecte pe care le aveau prin buzunare au facut ca in capatul mesei sa apara insasi Satana. Multi nu cred, insa eu stiu din surse sigure. Acestea le-a trantit pe masa o foaie cu instructiunile de control ale unui elicopter de jucarile si le-a spus: "Pana nu introduceti aceasta misiune in joc fie ca toate bugurile din lume sa se abata asupra beta-testelor voastre". Asa ca cei de la Rockstar au cedat si au introdus in joc cea mai frustranta misiune dintre toate misiunile care au existat intr-un joc cu misiuni. Nu neaparat grea, cat frustranta. Si doar cine nu a ramas cu o singura bomba de plantat si 15 secunde pe timer nu poate intelege la ce ma refer. Parca pe final de misiune insusi Satana intra in jucator facandu-l sa nu mai fie in stare sa apese 3 butoane.
Nu voi pune nici un filmulet, fiindca pe intreg youtube-ul nu am fost in stare sa gasesc o filmare care chiar sa arate cat de frustrant era. Trebuie sa-l joci ca sa intelegi.


7. The door caving in (Aliens vs Predator 2)
A fost o vreme in care eram fascinat de jocurile horror. Ma rog, inca mai sunt, doar ca nu mai timp sa rejoc vechile titluri, iar cele noi... pai... sa zicem ca doar foarte putine stiu sa bage teroarea in suflet. Primul AvP l-am jucat mai mult la sala, in multiplayer, asa ca n-am cunoscut exact povestea. Si asa incep frumos AvP2, cu castile pe urechi, cum ii sta bine unui fan horror. Inca din prima jumatate de ora ai parte de una dintre cele mai infricosatoare experiente. In cadrul unei misiuni de cercetare usa se prbuseste in spatele tau si te vez brusc singur, in intuneric, cu detectorul de miscare bipaind, fara a fi in stare sa faci nimic altceva decat sa inaintezi si sa speri ca acele creaturi pe care le auzeai misunand isi luasera pana atunci micul dejun, pranzul si cina. Consider acea prabusire de usa si urmatoarele 20 de minute in care inaintezi prin culoare auzind tot felul de zgomote si sunete in jurul tau cea mai infricosatoare experienta pe care am trait-o intr-un joc. Poate doar anumite parti din Amnesia sau Undying se apropie de ea.


8. Cand ai nevoie disperata de o linie in Tetris si intr-un final vine (Tetris)
Am iubit primul meu joc cu ¨Caramizi¨. L-am venerat. Ii facusem o mica husa si il purtam tot timpul dupa mine. Am fost fascinat de tetris si pot spune ca inca mai sunt, desi nu am timpul necesar sa-l joc decat poate cateva minute pe saptamana. Nimic insa nu se compara cu nevoia disperata dupa o linie. Alte cuvinte nu are rost sa mai adaug avand in vedere ca nu cred ca exista cineva care nu a jucat macar o data Tetris.


9.Getting a Railgun Hit from far away (Quake 2)
Cele mai frumoase kill-uri in Quake 2 erau cele reusite cu RailGun-ul. Nu stiu de ce, dar avea ceva aparte. Sigur, Rocket Laucher-ul era devastator, insa cateva near-miss-uri iti trimiteau adversarul la respawn point. Cu railgun-ul insa iti trebuia precizie. Si nimic nu era mai rewarding decat sa vezi cum adversarul trage de 4-5 ori pe langa tine in timp ce tu doar astepti, miscand incet crosshair-ul pe langa el asteptand acel jump al lui la finalul caruia esti convins, cu 300ms inainte, de faptul ca sigur il lovesti.


10.Seeing your creature finally understand (Black and White)
Cand am jucat pentru prima data Black and White am fost impresionat. Apucasem sa citesc cate ceva despre el prin reviste insa nu-mi imaginam ca o sa-mi placa atat de mult. Am destul de putine jocuri care m-au facut sa nu ma dezlipesc ore bune din fata calculatorului, iar Black and White este unul dintre ele. Este unul dintre acele jocuri pe care le joci din placere. Sigur, suna aiurea. Pana la urma cam asta era scopul fiecarui joc, sa-l joci din placere. Insa pentru mine Black and White a avut ceva in plus. Stateam cu orele doar plimbandu-mi creatura de parca as fi jucat un Tamagochi foarte avansat. Incercam sa o invat sa hraneasca satenii si era o senzatie minunata atunci cand erai ocupat cu diverse chestii si o vedeai cum se duce singura si face ceea ce o invatasei cu cateva ore inainte.
Am incercat acum cateva saptamani sa joc din nou Black and White si am observat ca are fix acelasi farmec. Singurul lucru pe care nu-l mai am acum sunt zecile de ore disponibile pentru a le investi in jocuri. Dar... poate undeva in viitor...


11.The ending (Bastion)
<coming soon>

[ne0lith]

Astea sunt alegerile si descrierile mele. Le-am pus in spoiler pe fiecare pentru a face mai usoara vizionarea individuala a alegerilor, mai ales ca unele descrieri sunt cam lungi si ar rezulta ceva kilometric cu toate puse la un loc.

1. Half Life (1998) - Intro

Spoiler for spoiler free:

Intro-ul din Half Life este cu siguranta unul din cele mai cunoscute si revolutionare din istoria FPS-urilor. Intr-o vreme in care majoritatea titlurilor de acest gen se grabeau sa iti arunce arme si inamici in cale din prima clipa, Half Life a ales alta cale. A ales sa creeze o lume verosimila care te acapara cu totul inainte de a apuca sa tragi primul glont. A ales sa imbine armonios partea narativa cu gameplay-ul intr-un mod deosebit, fara cutscene-uri. A ales sa demonstreze ca acest gen poate oferi mai mult decat experiente superficiale. Multe alte shootere au imprumutat tehnicile de imersiune folosite de primul Half Life, dar dupa 16 ani inca nu am gasit vreunul care sa o faca mai bine.

Intro-ul probabil il cunoaste toata lumea si nu contine spoilere propriu-zise. Totusi, daca mai e cineva care nu a jucat Half Life pe forumul asta, recomand experimentarea secventei in joc. E mai imersiv cand esti in pielea personajului.

phpBB [video]

2. Mafia: The City of Lost Heaven (2002) - Ending

Spoilerele le-am trecut in taguri. Desi nu mai tin minte multe detalii ale povestii, sfarsitul mi-a ramas intiparit in memorie si acum, la aproximativ 12 ani de cand am jucat Mafia pentru prima si singura data.

Spoiler:

Jocul urmareste povestea lui Tommy Angelo, un taximetrist integru al anilor 30 care, prin prisma unor imprejurari accidentale, are ocazia de a se alatura unei organizatii mafiote deosebit de influente, condusa de familia Salieri. Desi reticent initial, perspectiva unor castiguri fabuloase il ademeneste pe un drum al decadentei in cursa pentru putere, un drum aparent fara intoarcere. O schimbare apare insa dupa cativa ani de activitati infractionale cand, dezamagit de alegerile facute, personajul principal contacteaza un detectiv dispus sa il inscrie intr-un program de protectie a martorilor si sa ii ofere o pedeapsa redusa semnificativ in schimbul informatiilor.

Aceasta intelegere duce la prabusirea intregii familii Salieri si le asigura atat personajului principal, cat si familiei sale, identitati si vieti noi, intr-un oras indepartat. Totul merge ca pe roate, pana cand, multi ani mai tarziu, Tommy este gasit si executat cu sange rece pentru tradarea Mafiei. Este tipul de sfarsit dulce-amarui perfect, nelasand personajul principal sa scape de pacatele trecutului. Don Salieri sends his regards.

phpBB [video]

3. Planescape Torment (1999) - What can change the nature of a man? Last answer

Spoiler for spoiler free:

Intrebarea sta la baza uneia din cele mai bune povesti din istoria jocurilor video. Planescape Torment te pune in pielea unui protagonist plin de cicatrici si tatuaje ce se trezeste la morga, amnezic. Ca un om devenit nemuritor, ce a trait mii de vieti uitate la fiecare reincarnare, principala sa dorinta este sa dezlege misterul situatiei neobisnuita in care se regaseste. Si nu in ultimul rand, sa isi redobandeasca mortalitatea, fiind macinat de regrete pentru pacatele din vietile anterioare, care ii sunt dezvaluite pe parcurs.

In calatoria sa prin multiversul Planescape, o lume in care gandurile si convingerile se pot materializa, personajul principal se loveste de numeroase ori de intrebarea din titlul alegerii, intrebare ce naste de fiecare data dialoguri filosofice scrise cu o maiestrie deosebita. Jocul este de o profunzime extraordinara, reusind sa ajunga la un nivel rar intalnit pana si in literatura sau filme. Imi este cu atat mai greu sa aleg un singur moment legat cu cat nu ar spune multe celor nefamiliarizati cu povestea, iar cei care deja au jucat jocul stiu deja ca acelasi standard de excelenta e pastrat pe toata durata jocului. Asa ca aleg unul din foarte multele momente pe care le-am luat in calcul, il voi adauga ca si quote momentan pentru ca e doar o portiune de dialog. Cei care au jucat jocul vor intelege perfect trimiterile, iar ceilalti...puneti mana si jucati jocul, bah. Citatul ales apare la finalul jocului si sumarizeaza perfect evenimentele de pana atunci.

Spoiler:

Main:

"If there is anything I have learned in my travels across the Planes, it is that many things may change the nature of a man. Whether regret, or love, or revenge or fear - whatever you believe can change the nature of a man, can. I’ve seen belief move cities, make men stave off death, and turn an evil hag's heart half-circle. This entire Fortress has been constructed from belief. Belief damned a woman, whose heart clung to the hope that another loved her when he did not. Once, it made a man seek immortality and achieve it. And it has made a posturing spirit think it is something more than a part of me."

Some bonus quotes for fun:

"I wonder what it was I said that made Death reject me"

"Time is not your enemy. Forever is."

Ar mai fi si momentul in care iti iei adio de la Fall-From-Grace. Si multe altele. Fuck, as putea pune da copy paste la tot scenariul jocului. E mai poetic decat majoritatea operelor literare.

4. Deadly Premonition: The Director's Cut (2013) - Breakfast Scene

Spoiler for spoiler free:

Deadly Premonition e cel mai amuzant joc pe care l-am jucat vreodata, iar modul in care o face e atat de neconventional ca nici nu lasa loc de comparatii cu alte titluri. Un protagonist care nu e in toate mintile (amintim aici prietenul imaginar caruia i se adreseaza cu voce tare, in prezenta altor persoane) insarcinat cu anchetarea unor crime cat se poate de inspaimantatoare, muzica nepotrivit de vesela suprapusa peste scene cu un subiect tulburator, glume deplasate, situatii care sfideaza absurdul, personaje ridicole, atmosfera de B movie - toate astea sunt realizate cu o asemenea nonsalanta incat adesea nu-ti vine sa crezi ce ai in fata ochilor. Deadly Premonition merita experimentat de oricine cauta ceva unic.

Mi-e greu sa aleg doar un moment asa ca o sa ma rezum la unul din cele mai cunoscute, dar nu neaparat printre cele mai bune. Pe alea va sfatuiesc sa le descoperiti voi in joc daca v-a starnit interesul. Scena nu are spoilere (incepe la 8:44s), feel free to watch.

phpBB [video]

5. Pathologic (2005) - Haruspex finding out the truth about the town

Spoiler for spoiler free:

This is it. The best motherfucking game I have ever played. Avand in vedere ca multi nu au jucat jocul si e ceva destul de unic, cred ca are nevoie de o descriere generala intai. Pentru cel mai bun si plin de pasiune review de joc pe care l-am citit vreodata, va recomand articolul asta in 3 parti care il descrie mult mai bine decat o pot face eu. O sa scriu si eu cateva chestii totusi. Momentul ales este trecut in spoilere.

Pathologic este inteligent, filozofic, poetic, ambitios si mai indraznet decat orice alt joc pe care l-am jucat. Este un joc care vorbeste adesea despre sine si devine o metafora pentru propria existenta.

Pathologic este de asemenea incredibil de deprimant, morbid, dificil si nedistractiv. Este unul din foarte putinele titluri care urmareste in permanenta sa faca jucatorul sa se simta disperat, izolat, manipulat si coplesit de situatiile in care se regaseste. Dar sa-mi bag mana-n par daca nu te rasplateste prin cele mai geniale momente narative pe care le vei intalni vreodata intr-un joc.

In centrul povestii avem 3 personaje jucabile ajunse fiecare din motive proprii in oraselul in care se desfasoara actiunea si fiecare oferind o perspectiva diferita asupra povestii. Poveste care este atat de fascinanta si complexa incat este imposibil sa o descrii intr-un numar rezonabil de randuri. Asa ca voi aborda doar anumite parti. Premisa din Pathologic este cam asa.

La inceputul jocului, o epidemie ingrozitoare izbucneste in oras. Nimeni nu este crutat de efectele ei: nici tu, nici personajele esentiale succesului tau in joc, nici macar obiectele. Cladirile devin, in mod inexplicabil, acoperite de vezicule cu puroi. Nori de infectie apar pe strazi, iar din ce in ce mai multe zone incep sa putrezeasca. Intregul oras moare sub ochii tai si te vezi nevoit sa gasesti un leac pana nu e prea tarziu. Ti se spune din start ca, intr-un fel sau altul, totul se va termina in 12 zile in-game, iar pe parcurs ti se aminteste constant cat timp mai ai pana la final.

Este ceva deosebit in a sti exact cand jocul se va termina. Pathologic iti da un sentiment de disperare apocaliptica pe care nu il poti intalni in nici un alt joc. Misiunile sunt limitate de timp, fiecare zi avand un quest principal obligatoriu care trebuie rezolvat pana la miezul noptii. In goana ta catre indeplinirea unei sarcini extraordinar de dificile, simti o greutate enorma pe umerii tai si nu poti uita nici un moment care este miza.

Povestea si gameplay-ul sunt imposibil de separat. Fiecare actiune pe care o desfasori vine ca o urmare directa a epidemiei. Simpla supravietuire in acest oras este un chin, jucatorul fiind nevoit sa gestioneze resurse precum mancare, bandaje, echipament de protectie si medicamente intr-o economie complet neiertatoare si imprevizibila. O data ce orasul intra in carantina, obiectele necesare supravietuirii devin limitate, iar preturile pot creste de inzecit de la o zi la alta.

Banii nu vor fi niciodata prea multi, asa ca te vei vedea constant silit sa alegi intre ce tipuri de resurse vei cumpara. Intr-un moment vei fi aproape de a muri de foame, dar cumpararea mancarii te va lasa fara bani de medicamente cand infectia se va inteti. Cumpararea medicamentelor insa va insemna reducerea fondurilor pentru alimente. Iar armele de foc vor fi adesea salvarea ta, nu pentru ca le vei folosi ca intr-un shooter obisnuit (desi nu te opreste nimeni sa o faci), ci pentru ca le vei putea vinde pentru a-ti asigura supravietuirea pentru inca o zi. Pe langa asta, de multe ori magazinele vor fi aproape goale si nu vei putea gasi resursele necesare in timp util. Jocul este de o dificultate brutala, evenimentele imprevizibile si fluctuatia economiei facand orice alegere sa fie extrem de riscanta. In Pathologic este o usurare cand termini o zi cu bine, insa intervin imediat grijile pentru urmatoarea. In cele mai disperate situatii va fi imposibil sa iti revii si va trebui sa te intorci la o salvare veche chiar si de cateva ore. In orice alt joc m-as fi dat batut, dar Pathologic e mult prea captivant.

Prin mecanicile de supravietuire, jocul ofera un sistem dinamic de luare de decizii in care singura recompensa e faptului ca inca mai esti in viata pentru a putea avansa in poveste. Pathologic reuseste sa te faca sa devii protagonistul mai mult decat in orice alt joc, iar lupta sa pentru supravietuire devine si lupta ta. Mai mult decat atat, esti nevoit sa asiguri si supravietuirea unor personaje cruciale demersurilor tale. La un moment dat ti se spune ceva de genul: "these people must live because they are the ones who would die for you", iar daca esuezi in efectuarea questului principal al zilei, cineva important va muri. E interesant de notat ca poti continua jocul chiar si in astfel de conditii, insa misiunea ta de a gasi un remediu va deveni si mai grea.

Unul din cele mai interesante lucruri este transformarea vizibila pe care orasul o sufera de-a lungul celor 12 zile datorita epidemiei. Pe cand majoritatea jocurilor aleg sa iti spuna povestea in momente bine determinate, in Pathologic o vezi evoluand in orice moment. Tesutul infectat acopera din ce in ce mai multe cladiri, iar norii de infectie apar la tot pasul. Cadavrele se descompun pe strazi. Majoritatea zonelor ajung periculos de parcurs datorita haosului declansat de criminalii in cautarea unor castiguri rapide, dar nu ai de ales daca vrei sa avansezi. Atmosfera dezolanta te acopera din toate partile. Pe la jumatatea jocului, armata ocupa orasul si incepe sa execute orice om infectat (inclusiv pe tine, daca nu iei medicamente) care nu ramane izolat in locuinta. Iar tu, ca vindecator, vei fi nevoit sa iei cel putin la fel de multe vieti pe cate vei salva. Dilemele morale apar la tot pasul si merg dincolo de momentele scriptate in care iei decizii limitate dintr-un meniu, ca in majoritatea jocurilor.

Si de parca piedicile de pana acum nu erau suficiente, in eforturile de a gasi un remediu te gasesti lovindu-te de ignoranta si prejudcatile oamenilor, lupta pentru putere a 3 familii influente care te manipuleaza constant pentru a-si servi propriile interese chiar si in vremuri tragice, precum si investigatiile autoritatilor care mai mult iti pun bete in roate decat te ajuta. In Pathologic esti nevoit sa lupti fix impotriva oamenilor pe care incerci sa ii salvezi si incepi sa te intrebi daca merita.

Ar mai fi atat de multe de spus despre joc. Dialogurile, atunci cand nu sunt masacrate de o traducere ieftina din rusa, sunt printre cele mai bine scrise pe care le-am vazut intr-un joc. Scenariul este incredibil de filozofic. Muzica este fantastica. Atmosfera este incredibil de apasatoare, dar te acapareaza cu totul. Mitologia din spatele orasului, personajele ciudate, arhitectura imposiblia a unor cladiri si elementele suprarealiste ale jocului ar mai necesita inca alte mii de cuvinte pentru a le descrie, lucru pe care nu o sa il fac. Insa cel mai important in Pathologic este ca toate astea au un rost. Spre deosebire de multe jocuri "artsy" care nu stiu ce vor si nu par a avea un alt rost decat de a fi diferite, Pathologic are o poveste incredibila care sa tina in spate o viziune clara. Temele abordate sunt mature, tulburatoare, profunde si realiste.

Si pentru ca spuneam ca totul se leaga de poveste...Pathologic reuseste sa ofere cel mai genial moment pe care l-am vazut vreodata intr-un joc, tocmai prin imbinarea elementelor de game design cu partea narativa, oferindu-ti o dezvaluire socanta intr-un mod incredibil de inteligent. Si partea cea mai frumoasa e ca lucrurile incep sa aiba sens dupa ce pui totul cap la cap, nimic nu e gratuit in jocul asta.

Personajul care ofera momentul respectiv este poreclit Haruspex, iar povestea sa si momentul ales arata in felul in felul urmator.

Spoiler:

Pe numele sau real Artemiy Burakh, Haruspex provine dintr-o familie de shamani care, prin traditie, are dreptul de a "desface" cadavre. Plecat pentru a studia medicina in orase mai mari, acesta primeste brusc o scrisoare in care tatal sau il instiinteaza de moartea-i iminenta si il cheama in oraselul natal pentru a-si primi mostenirea.

Oraselul in fapt este cat se poate de straniu. Pe masura ce vorbesti cu oamenii, incepi sa afli lucruri. Orasul isi bazeaza economia in mare parte pe industria carnii de vita. Cu toate astea, aceiasi tauri macelariti pentru consum sunt vazuti ca animale sacre si dupa ce sapi dupa informatii, iti dai seama ca exista un fel de religie bizara formata in jurul lor.

Exista 3 cladiri de mare importanta in oras: Abatorul unde se taie taurii si se proceseaza carnea, The Apiary, un azil de nebuni imens si The Polyhedron, un turn cu o geometrie imposibila ce sfideaza gravitatia (dar nu singura din joc). La o privire mai atenta, observi ca e construit din hartiile cu propriile planuri arhitecturale. Zvonurile despre aceste cladiri sunt terifiante, astfel ca se formeaza adevarate legende in jurul lor. Faptul ca nici nu stii daca vei avea acces in interiorul lor adauga un plus enorm de interes si tensiune. Ar fi multe de spus despre aceste cladiri, insa nu constituie subiectul discutiei aici. Dar ca orice lucru in Pathologic, sunt legate in mod genial de poveste.

Jocul este cat se poate de imaginativ. Zonele orasului poarta denumiri de organe, astfel ca vei auzi des indicatii de genul "trebuie sa ajungi la inima, plecand de la coaste". Locuitorii vorbesc adesea in metafore si au cele mai stranii credinte si obiceiuri. Nimeni nu pare sa fie in toate mintile. Niste personaje mascate sinistre si misterioase devin mesageri ai bolii si ai mortii. Betivii de pe strazi iti spun mereu ca "natura e furioasa si de aceea trebuie sa suferim". "The steppe people", un fel de creaturi umanoide care se ocupa cu taierea taurilor la abator, au o mitologie incredibila in spate. "The Worms", in particular, idolatrizeaza Pamantul si il hranesc cu sange, considerand ca acesta ii va rasplati cu "twyre", plante utile fabricarii de potiuni medicinale sau bauturi alcoolice.

In scenariul Haruspex-ului, vei avea nevoie de aceste plante pentru a fabrica potiuni care sa te tina in viata, astfel ca va trebui sa apelezi la Viermi. In schimbul sangelui, acestia iti vor oferi twyre. Iar pentru a face rost de sange, te vei folosindu de dreptul sacru prin traditie al familiei tale de a desface cadavre si vei colecta organele persoanelor pe care le omori (in majoritate criminali, dar o tactica buna este sa nu intervii cand acestia ataca oameni nevinovati, pentru a beneficia de cat mai multe cadavre fara a pierde reputatia prin crime proprii).

Va amintiti cand spuneam cum in Pathologic absolut totul se leaga de poveste? Cea mai mare revelatie narativa pe care am avut-o vine chiar din designul jocului, intr-un mod atat de inteligent si original incat as putea sa bag mana in foc ca nimic similar nu a mai fost realizat in istoria jocurilor video. Exista un moment prin ziua 8 sau 9 cand deschizi harta ca de obicei pentru a vedea drumul spre o locatie. Insa, in locul hartii pe care ai avut-o sub nas si ai vazut-o de zeci de ori pana atunci, primesti un desen anatomic al unui taur ce se suprapune perfect peste aceasta. Este cel mai mare soc pe care il poti avea, pentru ca in sfarsit incepi sa intelegi natura orasului. Orasul este viu. Si iti aduci aminte de mitul unui asa numit "udurg", sau, in spusele unui personaj, "a body that contains a world".


O scrisoare superba primita ulterior care iti confirma descoperirea incredibila.

De-asta poarta districtele nume de organe interne. De-asta sunt cladirile acoperite de bube. De-asta iti spuneau betivii ca natura e furioasa si trebuie ca noi sa suferim. Pentru ca orasul sufera. Iar daca in cele 4 zile ramase nu vei gasi un remediu impotriva bolii, acesta va muri cu tot cu locuitorii sai.

Este greu de explicat cat de tulburator este momentul cand afli ce ai sub picioarele tale, dar jocul merge mai departe de atat. La putin timp dupa aceasta dezvaluire, vei descoperi ca de-a lungul timpului sangele taurilor sacrificati la Abator a fost varsat sub pamant, iar acum s-a infectat. Ignoranta si neglijenta oamenilor e cea care a dus la aparitia epidemiei si suferinta orasului, dar in acelasi timp mai realizezi ceva. De-a lungul campaniei, tu insuti ai oferit nebanuitor sute de organe interne Viermilor obsedati sa hraneasca pamantul cu sange in schimbul plantelor necesare potiunilor. Si incepi sa devii dezgustat nu numai de locuitorii orasului, dar si de propria persoana. Pamantul e bolnav, oamenii sunt bolnavi, iar tu ca vindecator n-ai facut nimic altceva decat sa contribui prin aceeasi ignoranta pe care ai vrut sa o combati. Fucking goosebumps. Una din multele ironii ale jocului, de altfel.

Povestea e mult mai complexa si merge mai departe decat pot sa expun aici. Insa acesta a fost cel mai frumos, inteligent, socant si tulburator moment pe care l-am intalnit vreodata intr-un joc.


Regular map


Bull drawing


Bonus drawing

6. The Void (2009) - Uta's Grotto

Spoiler for spoiler free:

The Void este o experienta unica mai mult decat este un joc. Atmosfera stranie, melancolica, coloana sonora incredibila, locatiile fantastice...toate se imbina armonios pentru a crea ceva nemaintalnit si imposibil de descris. The Void este ca un vis suprarealist care ai vrea sa nu se mai termine. Aleg un moment simplu, printre primele care m-au impresionat prin spectacolul audio-vizual oferit. Nu e nevoie de spoilere.

phpBB [media]

7. GTA: San Andreas (2004) - Countryside driving

Spoiler for spoiler free:

Unul din lucrurile mele preferate intr-un GTA a fost introducerea zonelor rurale in San Andreas. Nimic nu e mai relaxant decat condusul fara nici o grija pe un drum de tara, ascultand K-Rose, cu 5 elicoptere ale politiei si 7 tancuri ale armatei pe urmele tale. Videoclipul pe care il pun nu e grozav, dar e tot ce am putut gasi in cateva minute.

phpBB [media]

8. Kentucky Route Zero Act 2 - A Forest

Spoiler for spoiler free:

Kentucky Route Zero este un joc atmosferic si misterios care trebuie experimentat, mai degraba decat descris, asa ca voi fi scurt. Cel mai frumos moment al jocului a fost cand mergeam printr-o padure intunecata si a inceput melodia asta superba care se potrivea perfect peisajului. Magic.

Momentul in joc:

phpBB [media]

Melodia intreaga in afara jocului:

phpBB [media]

9. Portal (2007) - Ending

Spoiler for spoiler:

Ce pot sa zic. Ultimul lucru la care ma asteptam de la un mic joc cu puzzle-uri despre care nu citisem nici un review era sa intalnesc umor de calitate, personalitate cat cuprinde si unul din cele mai memorabile finaluri de la al doilea razboi mondial incoace.

phpBB [video]

10. Carmageddon 2: "In Cold Blood" Mission

Spoiler for spoiler free:

Pentru mine, level design-ul e probabil punctul forte din Carmageddon 2. Fiecare locatie este memorabila in felul ei si ofera numeroase oportunitati de a te distra: rampe ridicole, incaperi unde masinile nu au ce cauta, pietoni prin cele mai stupide locuri si multe altele.

phpBB [video]

11. Max Payne - You're in a Computer Game, Max!

Spoiler for spoiler free:

N-am prea multe de spus decat ca imi plac dialogurile cinice ale lui Max Payne. Puteau fi mai multe momente, dar l-am ales pe asta pana la urma.

phpBB [video]

[/quote]

(Edit Cristan: am scos spoilerele nested pentru ca se bulea formatarea paginii)

[Michilangelo]

Alright, ola mi-a zis ca incearca sa posteze in seara asta si ca o sa ii reaminteasca si lui juve. Pana atunci, am tras la sorti duelurile:



Vom juca 1 cu 2 cu 3, 4 cu 5 cu 6 si tot asa. Mai exact:

Duel 1: Raptor, Mafio, Marar
Duel 2: ola, juve, Cataclism
Duel 3: Mahdi, Patrunjelu, ne0lith
Duel 4: Michilangelo, Stokkolm, TG

Ca sa fie totul clar pentru toata lumea, vor merge mai departe cate doua persoane din fiecare duel, iar apoi vom continua cu o cupa normala de 8 persoane. Nu imi amintesc exact cum am facut la Game Music Draft, daca am votat doar o persoana sau cate doua pe baza de puncte. In orice caz, mi s-a parut ca atunci totul a mers ok, deci mergem pe modelul ala.

Topicurile vin maine dupa pranz.

[RaptoR]

Eu am pus in ultimul post si ultima alegere pe care o aveam restanta, insa nu o vad in spreadsheet.
Cu privire la votare, eu zic sa votam doua persoane, una cu 2 puncte si cealalta cu 1 punct. In felul asta daca vreuna din grupe va avea un favorit clar, macar vom sti a doua preferinta a votantilor. Altfel, e posibil sa avem scoruri gen 7-0-0

[Mafio]

O să postez și eu descrierile mâine pe la prânz, după ce mă întorc de la examen.

[Michilangelo]

@Raptor, stiu, dar n-am apucat sa actualizez documentul. Am pus acum. Also, good point in privinta votarii, ramane asa daca nu sunt alte pareri.

[Michilangelo]

Am facut si topicurile de duel, scuze de intarziere, a durat mai mult decat credeam sa strang descrierile. Din pacate nu merge sa pui un spoiler in interiorul unui alt spoiler pentru ca se ia intotdeauna primul [/spoiler] ca cel final, astfel ca am sters toate tag-urile de genul asta. Asadar, grija la spoilere. Also, ne0lith, te rog sa-ti postezi tu descrierile pentru ca nu au avut loc in primul post

So, timp de votare pana miercuri la ora 23:00 si se voteaza cate doua persoane, primul loc si cel secund. Also, nu se voteaza in propriul duel.