S1G1 - Betrayal at Krondor

[Mahdi]

Stokkolm parcă l-a jucat, nu știu cum stați în rest. Betrayal at Krondor apare adesea prin topuri RPG, dar e un joc despre care mai mult se vorbește decât se joacă. Fiind un joc din 1993, este revizitat mai rar decât Baldur's Gate, Gothic, Fallout sau alți clasici. Eu cel puțin nu l-am parcurs decât o singură dată. E timpul să reparăm această nedreptate istorică.

Câteva detalii organizatorice: jocul se poate lua de pe GOG, la pachet cu Betrayal in Antara. Dacă nu doriți să stricați 5 euro pe un experiment de 2 ore, se poate lua de la mine (pm). Installerul are 100 mb și nu necesită șurubăreală suplimentară in DosBox.

Cum ne-am înțeles, acordați-i măcar 1.5 - 2 ore în următoarele două săptămâni. Un obiectiv mai palpabil: încercați să terminați prologul, escortând „prizonierul” până în Krondor. Dacă îmi amintesc bine, ar trebui să se încadreze cam în limita minimă de timp propusă pentru club. Dar poate vă place și o să vreți să vedeți ce se întâmplă în continuare.

Jocul e mai accesibil decât pare la prima vedere. Câteva tips:
- Folosiți-vă cu încredere de hartă, atât de cea a nivelului, cât și de world map. Direcția generală a quest-ului principal e spre sud, spre Krondor.
- În general e suficient să vă țineți de drumul principal, dar pe poteci lăturalnice, pe după tufișuri se mai găsesc goodies. În plus, există și alte localități pentru care e posibil să merite să vă abateți din drum, pentru un repaus la han, cumpărături sau vreun quest secundar.
- Inspectați cu click dreapta obiectele luate de pe jos. Rațiile de mâncare (necesare pentru odihnă în aer liber) de exemplu pot fi expirate sau chiar otrăvite. Always check.
- Când apare un inamic în peisaj, dați click pe el pentru a avea șansa să îl luați prin surprindere când veți iniția lupta:

- Luptele se desfășoară într-un sistem turn based destul de convențional:

- Click dreapta va face swing attack pe inamic iar click stânga va face thrust attack.
- Owyn este caster-ul din prolog. Trebuie avut în vedere că nu există mana în Betrayal at Krondor - spell-urile consumă puncte de viață.

Cam atât deocamdată. Spor la joacă și postați aici dacă aveți nelămuriri. Nu recomand folosirea intensivă a walkthrough-urilor. E un joc bogat în poveste și ar fi păcat să vă spoileriți la fiecare pas.

[ola small dickie]

In cinstea acestei alegeri voi posta maine pe forum la jocurile voastre originale cutia mea betrayal at krondor. Long live Sierra!

[Stokkolm]

Am intrat in el.

[ola small dickie]

Porneste automatic level up

[Mahdi]

E amuzant că spui asta, ola, pentru că Betrayal at Krondor chiar are un sistem de auto-level up. Abilitățile cresc în funcție de cum le folosești, neexistând puncte de distribuit sau xp. Țin minte că genul ăsta de sistem era văzut ca inovativ când apăruseră Morrowind și Dungeon Siege, dar ghici ce, BoK făcea asta încă din 1993.

[ola small dickie]

Da dar tu esti fan diablo and shit. Glumesc, nu am jucat inca krondor. Si sanse mari ca nici nu o sa l joc pana ajung la 60 de ani si pensie

Dar nu as zice ca e auto level up

[Ferrrrrrrrrdinand]

Am intrat in el.

Same am ajuns la intro. Am inceput si UnderRail intre timp. Am rezolvat cu sesiunea deci o sa trec de intro

[Mahdi]

Dragă jurnalule, astăzi mi-am câștigat cinstit pâinea.

[Azad]

Am rezolvat cu sesiunea deci o sa trec de intro

Yeah, same here, doar ca maine am ultimul examen. Am jucat putin din el si are atmosfera aia de care am dat si in Quest for Glory, chit ca sunt jocuri complet diferite. Daca nu as fi un dezastru la RPG-uri mai ca as fi motivat sa-l si termin. Revin dupa ce joc mai mult.

[Waaagh!]

Tot ce-mi amintesc din jocul asta e ca aveam o ceata de trubaduri atat de afoni ca ne goneau in suturi de la toate mesele unde incercam sa castigam un ban onest.

[Stokkolm]

Am dezlegat enigma

[Mahdi]

Ai început deja capitolul 2? Nu-mi amintesc de ghicitoarea asta.

Am terminat și eu astăzi primul capitol din joc. Nu m-am grăbit, am explorat cum se cuvine și am dat peste două side quest-uri pe care le ratasem complet prima dată când l-am parcurs. De fapt, nu îmi amintesc să fi urmărit inițial niciunul dintre side quest-urile din primul capitol. De vină e și faptul că nu există un jurnal sau un quest log. Din dialoguri mai prinzi câte o bârfă, un zvon, iar mai departe e responsabilitatea ta să decizi dacă faci mai multe săpături sau îți vezi de drum. Nu sunt esențiale, dar îți ușurează viața mai târziu. Când am ajuns în Krondor aveam elven armor pe toate 3 personajele, broad swords și câteva spell-uri noi în ceaslov.

[Cristan]

Finally!



O să revin cu impresii.

[ciolan]

Mă bag și eu puțin în seamă și vă recomand să puneți mîna pe cartea asta
https://www.amazon.com/Swords-Circuitry ... 0761532994

[Cristan]

N-am jucat decât până în Krondor și m-am și chinuit puțin (am avut vreo două evenimente la care am rămas cu 2 personaje 'near death' și n-am găsit cum să le vindec - ultimele două lupte înainte de Krondor le-am ocolit fugind). Dar nu pot să zic că-i greu - aveam inventarele pline de arme, armuri, provizii și diverse altele. Apoi am urmărit și un let's play pe youtube și am văzut şi cât de multe lucruri am ratat.

Dar foarte fain jocul. Mi-a plăcut mult atmosfera. Ecranele cu text şi scrisul în sine contribuie mult - limitarea, dar şi avantajul vremurilor în care a fost făcut, chiar m-am simțit într-o călătorie lungă și periculoasă, ca în cărțile sau filmele de aventură. Pare genul de joc în care aș fi pierdut multe ore dacă l-aș fi jucat în vremurile bune de demult, când aveam timp mult și jocuri puține. Și când trebuia să citești manualul ca să înveți cum să joci (noroc că au pus și tool tips în joc).

L-aș juca și acum mai mult, dacă aș avea timp.

Bun început pentru Gaming Club. Să vedem ce bagă TG.

[McWilliams]

I don't like it. Maybe it's just me, spoiled for choice, since I am playing Original Sin 2 on the side. Multumesc, TG & sebas!

Este okay jocul. Inteleg limitarile, atat fizice/grafice, cat si morale. Apreciez concepte - noi fata de ce stiu acum/in ultimii ani (gen "spells consume stamina/hp"). Imi plac desenele - harta mare, inventarul etc. - care par facute de mana (poate sunt, poate nu sunt, insa felul in care sunt stilizate este atragator). Imi place pana si mecla eroilor. Imi place si textul - nothing to write home about, but it's not "our princes is in another castle"; si nu da semne ca s-ar prosti, story-wise, pe parcurs. Si imi place cantitatea de stats, care pare potrivita si care pare utilizata (ceva gen Deus Ex, unde toate aveau/ofereau un beneficiu mai devreme sau mai tarziu) - puteau sa o dea in TES (cu 30 de skills/stats), puteau sa o dea in Diablo (cu 4 mari si late).

Dar nu imi place astfel incat sa il pot juca mai departe de cele cateva ore propuse de GC. Mi-e greu sa zic exact de ce, insa e un sentiment care ma mai incearca la niste jocuri "oldies, but goodies". Nu la toate. Asa ca nu as da vina doar pe grafica/interfata. Oh, well... back to Original Sin 2.

[Azad]

Tocmai ce am ajuns in Krondor. Dupa cum spuneam, jocul are o atmosfera de basm medieval foarte frumoasa si ar fi putut la fel de bine sa fie un adventure Sierra. Am ajuns in Krondor cu un personaj aproape mort iar ultima batalie m-a facut sa dau la restore-uri de mi s-a acrit. Doar ca asta nu e vina jocului, ci vina mea, ca nu am explorat poate suficient si nu am stiut sa ma folosesc mai inteligent de potiuni si camping. Nu o sa-l joc mai departe, din pacate, deoarece nu m-a captivat atat de mult si nici nu mai am rabdarea sa bag zeci de ore intr-un rpg, cum faceam mai demult. Dar a fost o experienta frumoasa. Daca nu ar fi fost gaming club, cel mai probabil nu l-as fi jucat niciodata, deci multumesc pentru ocazie.

[Stokkolm]

N-am mai jucat un RPG care sa ma captiveze in asa fel de la Gothic 1 si KoTOR 1. Sunt uimit cat de bine gandite sunt toate mecanicile de gameplay, incat nu doar ca trec testul timpului, dar rezolva unele probleme la care majoritatea RPG-urilor lansate ulterior esueaza.

Are o lume semi open-world in care desi poti explora in ce ordine vrei, mereu ai o directie, un scop. Si nu e doar o harta statica in care rezolvi toate questurile intr-o zona si treci la urmatoarea, e o lume dinamica in care pe masura ca progresezi in poveste situatia din orasele pe care le-ai vizitat se schimba.

Nu exista fast travel, quest markers, nici macar jurnal / quest log. Chestia e ca daca incerci orice RPG mai modern fara facilitatile astea iti smulgi parul din cap, nu sunt concepute pentru asa ceva. In Betrayal at Krondor functioneaza.

Scriitura din jocul asta e cu un nivel peste ce intalnesti de obicei. De fapt ma intreb cum am rezistat sa trec prin atatea jocuri cu dialoguri de duzina, cand aici fiecare NPC are ceva interesant de zis, o informatie care te poate ajuta sau un mic detaliu de lore.

Am ajuns prin captitolul 3, probabil o sa-l duc pana la capat.

[TG]

Eu l-am jucat deja, pe vremea când eram mai nub. Din acest motiv am fost poate mai puțin motivat să îl încerc. Dar citind părerile voastre m-a apucat puțin nostalgia.

[sebas]

Am mers până la inn. Mi-au plăcut foarte mult dialogurile și imersiunea pe care o creează. Mă duce cu gândul la un roman de Karl May din copilărie, unde gravitatea unei lupte era reală și nu doar o bară în plus spre următorul level-up.

Dacă era adventure l-aș fi jucat în continuare. Așa, sistemul de luptă mă plictisește mult prea tare.