


Păreau ok dacă nu scoteau nimic pe gură/nu trăgeau din țigară. Aveau ghiozdane-n spate, îmbrăcați de firmă, curați (non-homeless) samd.
Țin minte că n-am apucat să-njur sau să scot astfel de fraze/ să am astfel de preocupări decât abia prin liceu, dar cu siguranță nu le scoteam pe stradă și erau între colegi/prieteni, niciodată cu o fată lângă.
Presupun că pe lângă anturaj și școală, educația părinților, care, fără îndoială sunt ultimii melteni, joacă cel mai esențial rol (care se extinde către o rețea de melteni și se propagă-n anturaj, iar apoi, cu ajutorul profesorilor slab pregătiți sau care nu mai au nicio influență, se ajunge la astfel de preocupări din partea copiilor). A, să nu uităm de internet care contribuie și el în egală măsură (datorită rețelei de melteni care formează o conștiință a meltenilor și în mediul online).
Nu generalizez dar am impresia că o educație cât de cât modestă este un lux în ziua de azi.
Sunt doar eu, am îmbătrânit și m-a lovit morala? Știu că au fost tot timpul astfel de copilași dar parcă erau mai discreți/mai "cuminți", mai puițini.
They are getting stronger and they lay eggs. Are we doomed to an idiocracy scenario ?